Muzeul Ţării Crişurilor a prezentat ieri situaţia din Rezervaţia naturală "Pârâul Peţea", al cărui custode încă mai este, în condiţiile în care Lacul cu nuferi a atins minime istorice în această lună, ajungând până la -1,70 m. În opinia conducerii Muzeului, cauza o reprezintă supraexploatările zăcâmântului de apă geotermală. În acest sens, ANRM a anunțat stoparea noilor licențe de apă geotermală în zonă și finanțarea unui program de cercetare a zăcământului geotermal, începând din toamna acestui an. Dacă situaţia nu se rezolvă, România riscă penalizarea de către Comisia Europeană.

Existența unicului habitat acvatic termal din Europa este în pericol de a dispărea din cauza supraexploatării apei termale din cele două stațiuni de pe raza comunei Sânmartin (Băile Felix și Băile 1 Mai). Situaţia a fost relatată în premieră de Crişana în urmă cu trei ani, iar de atunci lucrurile au degenerat.  Într-o conferinţă de presă, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a menţionat că instituţia, în calitate de custode al rezervaţiei, a sesizat autoritățile despre scăderile alarmante ale apei din Rezervația Naturală Pârâul Pețea, inclusă în sit, și despre secarea izvoarelor termale din Ochiul Mare, încă de acum trei ani. "De trei ani, noi nu am stat cu mâinile în sân. Nu am luat măsuri doar de conjunctură, de imagine", a declarat Chiriac, adăugând că a fost constituită o echipă din specialişti care să analizeze situaţia. În urma datelor furnizate de specialişti, muzeul a propus o serie de măsuri de remediere a crizei, solicitând, la nivel local și ministerial, luarea unor măsuri urgente în sensul neacordării de noi licențe și avize de exploare a apei geotermale, precum și de reducere a exploatării ei până la refacerea habitatului acvatic termal din aria protejată. "Pe termen mediu și lung au fost făcute și alte propuneri din partea muzeului: contorizarea tuturor forajelor de extracție a apei geotermale (legale și ilegale), obligarea consumatorilor ce folosesc apa termală pentru agrement să utilizeze aparatură de filtrare/recirculare etc.", susţine directorul Muzeului Ţării Crişurilor, adăugând că insistenţa cu care au semnalat supraexploatarea zăcământului le-a adus numai probleme. "Pentru că nu ne-am aliniat la un punct de vedere oficial și anume că schimbările climatice și seceta sunt cauza dispariției lacului, teză susținută de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, am fost amendați de Garda de Mediu și considerați vinovați de dezastrul ecologic din Băile 1 Mai", susţine Chiriac, adăugând că în toată această perioadă s-au acordat noi licențe de explorare/exploatare/dezvoltare și s-au avizat noi foraje de apă geotermală din zăcământul Felix-1 Mai, "deși lacul intrase în declin, iar specialiștii muzeului au atenționat toate instituțiile cu responsabilități în domeniu că, dacă se continuă în acest ritm, lacul va seca în totalitate".

Minime istorice, de -1,50 m

Potrivit custodelui Radu Huza, în această lună Lacul cu nuferi a atins minime istorice, de -1,50 m, cu suprafața luciului apei redusă la 2%, iar desele oscilații ale nivelului apei din lac au făcut ca anul acesta plantele de nufăr termal să nu poată să se dezvolte, rămânând pe uscat, după scăderea nivelului apei. Specialiștii muzeului au reușit, prin două proiecte, să salveze, în acvarii protejate, cele două specii endemice din lacul cu nuferi - peștele roșioara lui Racoviță și melcul Melanopsis, precum și nufărul termal, în mediu controlat. Mai dificil va fi, potrivit directorului MTC, Aurel Chiriac, să se refacă ecosistemul acvatic termal. "Prin Legea minelor, responsabilitatea exploatării acviferului termal, din zonă, revine în totalitate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. De modul în care ANRM gestionează această rezervă depind nu numai existența unicului habitat acvatic termal, dar și existența stațiunilor balneare Băile Felix și Băile 1 Mai. Considerăm că este necesară conlucrarea factorilor responsabili cu exploatarea zăcământului de apă geotermală Oradea-Felix-1 Mai, pentru refacerea habitatului și pentru evitarea distugerii iremediabile a rezervației naturale și a stațiunilor balneare", mai susţin reprezentanţii MTC. Pe de altă parte, muzeul orădean şi-a anunţat intenția de renunța la custodia sitului de importanță comunitară Lacul Pețea, în încercarea de "a-i responsabiliza pe cei responsabili". "Această rezervație trebuie să rămână sub controlul strict al Ministerului Mediului și al Agenției de Mediu pentru că ei au pârghiile necesare de la nivel central și au puterea prin minister să impună niște măsuri, dacă se va ajunge la renunțarea la custodie", a declarat Aurel Chiriac, directorul MTC. "Prima urgență e ca ANRM să rezolve problema apei termale. Apa termală nu ar trebui folosită în ștranduri și schimbată zilnic, ci să se folosească metode de economisire a apei geotermale (refiltrare, încălzire etc). Se exploatează mult mai mult decât poate, în mod normal, să se refacă depozitul natural. Din acest motiv seacă lacul", a precizat Radu Huza, responsabilul cu managementul ariilor protejate din custodia muzeului.

Aproape de o penalizare

În şedinţa din data de 13 august de la Ministerul Mediului, organizată în urma sesizărilor MTC şi având ca temă salvarea rezervației naturale, ministrul secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru i-a atenționat pe participanți că distrugerea Rezervației Naturale Pârâul Pețea, unicul habitat acvatic termal din Europa, va putea duce la penalizarea României de către Comisia Europeană, prin declanșarea procedurii de infringement, statul român urmând să suporte o amendă extrem de mare, cu mult mai mare decât costurile de reabilitare a rezervației naturale. De asemenea, Comisia Europeană ar putea aplica inclusiv sistarea exploatării zăcământului geotermal, cu consecințe mult mai grave decât restricționarea exploatării. Tot la acea ședință noul director general al ANRM, Aurel Gheorghe, a anunțat stoparea noilor licențe de apă geotermală în zonă și finanțarea din fonduri proprii a unui program de cercetare a zăcământului geotermal, începând din toamna acestui an. Aurel Chiriac a anunţat că în luna septembrie va avea loc o nouă şedinţă în care se va lua în discuţie şi denunţarea convenţiei de custodie.