Luni, 22 decembrie a.c., îşi începe activitatea, la Oradea, o nouă Agenţie CEC Bank, agenţie situată în Cartierul Velenţa, pe strada Seleuşului, la nr. 40.

Elevii claselor a IX-a de la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu" din Oradea au decis să dea o mână de ajutor Moşului în distribuirea cadourilor de Crăciun, astfel, zilele trecute au desfăşurat un proiect educaţional în parteneriat cu Şcoala cu cls. I-VIII din Ineu, unde au dăruit cadouri elevilor de etnie romă.

Elevii şi studenţii bihoreni preferă să rămână de Crăciun cu familia şi cu cei dragi, iar Revelionul să şi-l petreacă împreună cu prietenii. Astfel, conform datelor furnizate de conducerea Direcţiei Judeţene de Tineret Bihor, cele aproximativ 100 de locuri câte sunt disponibile în taberele DJT din Bihor, acestea sunt ocupate în cea mai mare parte de Revelion, iar de Crăciun turiştii vor lipsi cu desăvârşire.

Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Catedra de Sociologie şi Asistenţă Socială, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al judeţului Bihor, organizează un concurs de eseuri pe tema "Educaţie şi societate", pentru elevii din clasa a XII-a din liceele bihorene.

Joi, în Sala Festivă a Liceului Teoretic "Aurel Lazăr" din Oradea, cadre didactice, elevi şi invitaţi din afară au participat la lansarea oficială a celei mai noi ediţii a revistei şcolare, intitulată "Lăzăriştii", cu un concept nou faţă de ediţiile precedente.

În acest articol readuc la cunoştinţa românilor rezultatele ajutoarelor medicale intrate în România imediat după evenimentele din decembrie 1989.

Scriu cele de mai jos, impresionat fiind de inventivitatea şi modul de abordare a unei acţiuni tehnice de un „dac" fără carte al zilelor noastre, om care a crescut şi trăieşte în codru după legile lui. Însă din vârful muntelui stâncos nu poate stoarce apă. Lupta lui şi a înaintaşilor lui a fost aprigă pentru existenţa privind asigurarea apei, adusă până acum din vale cu sacaua tractată de doi boi pe drumul stâncos care şerpuieşte pe „Dealul mare" din Valea Poienii de Fâşca până în vârf unde îşi are cocoţată casa moştenită din străbuni. Printr-o muncă asiduă cinstită şi onestă, omul nostru a acumulat niţică avere, deţinând astăzi vreo 300 de oi, apoi 70-80 de porci crescuţi în aşa numitul sistem „zoo-pastoral" prin păduri unde cele 7-8 scroafe matcă se încrucişează cu vierul sălbatic care dau metişi cu însuşiri dominante de sălbatic, 8-10 bovine din care matcă 4-5 vaci cu lapte. Veniturile din acestea i-au permis să cumpere în jurul casei peste 30 de jugăre de pământ stâncos şi sărac în care nu se pot introduce tehnică modernă de mecanizare şi plante productive ameliorate genetic, deoarece panta este aşa de mare încât nu se poate lucra pământul decât în mod rudimentar cu plugul reversibil tractat de animale pe aceeaşi brazdă cu răsturnarea brazdei spre vale. Pământul de aici este sărac şi neroditor, aici se cultivă doar câteva plante, printre care şi secara, pentru pită şi furaje, cereală descrisă de Plinius contemporan cu generalul roman Cornelius Fuscus, ucis în luptă de regele dacilor Decebal în anul 87 e.n. Poate nu întâmplător mulţi din această zonă poartă numele de Secară ca şi protagonistul nostru de mai jos, cu prenumele bărbaţilor de Corneliu şi a femeilor de Cornelia. „Dacul" nostru s-a gândit ce soluţii poate adopta pentru a duce apă în vârful dealului la el acasă fără sacaua de odinioară şi să vedeţi ce a putut face un om fără carte, fără a cerşi fonduri PHARE de la Uniunea Europeană pentru modernizări rurale, cum este astăzi la modă.