Nicușor Dan s-a ținut de cuvânt, ne-a dat încă un premier. Tot interimar. De ăștia nu ducem lipsă, cu titularii stăm prost. Așadar, noul prim-ministru desemnat este Luca Niculescu. Deși nominalizarea s-a făcut în urma „consultării președintelui cu partidele”, Niculescu este diplomat, deci independent față de partide. Tehnocrat, s-ar putea spune. De aici i se trage prima și cea mai mare vulnerabilitate, dincolo de faptul că nu are și nici nu poate avea nicio responsabilitate politică, nefiind implicat în alegeri, nu are și nici nu va avea sprijinul deplin al unui partid sau a unei alianțe de partide. Premierul prezidențial, dacă va fi, va fi o „frunză-n vânt”, mereu la mâna partidelor parlamentare. Deci, niciodată un prim-ministru „întreg” așa cum (ne-)ar trebui. * Dacă ar fi să pariem, pe fotografia momentului: PSD pune condiții, PNL ezită, USR și AUR (sic!) cer anticipate, doar UDMR spune că guvernul încă necunoscut „are 80% șanse să treacă”, Luca Niculescu va avea aceeași soartă ca Veștea și Mureșan. * Și, dacă e să rezumăm, guvernul Niculescu are o singură șansă să treacă. Din păcate, una care pute a corupție. A corupție politică și un car de noroc. Încă ipoteticul premier poate „cumpăra” voturile Parlamentului. Mai multe domenii de activitate din „sistemul bugetar”, vitale chiar: sănătatea, administrația, transporturile, energia, apărarea... au nevoie ca de aer de o rectificare bugetară. Pe românește nu mai au bani să lucreze până la sfârșitul anului. Fiind demis, guvernul Bolojan nu are puterea (legală) de a face rectificarea, primarii țipă după bani, precum copiii după țâță, iar scena asta este șansa lui Niculescu. Dacă trece el, țara primește o gură de oxigen, dar pentru „premierul nimănui” greu abia atunci va începe. Cumva paradoxal, am putea avea un prim-ministru cu „puteri depline”, aflat pe deplin la mâna partidelor. *

Irealitatea românească

Viața noastră, cea de zi cu zi, e însă mult mai puțin prozaică. România e țara în care se vorbește ca la Bruxelles și se trăiește ca în republica de la Ploiești. * Bâlbâiala asta, mai ales mentală, nu e, așa cum desigur înțelegeți, de bun augur. „Specialiștii” au lansat un scenariu cu iz de film Cotrogenial: parlament dizolvat, președinte suspendat, guvern interimar „eternizat”. Altfel spus, anticipate cu de toate! Sau, dacă vreți, România – stat suspendat, un fel de triumf al suveranismului. Vom fi atât de suverani încât s-ar putea să nu avem cui să-i cerem un piramidon, o bucată de pită, o pensie... Dar MAGAlodonul vânează cel mai bine în ape tulburi. * Simion a încercat, fără succes, să „răscoale” județele în apărarea lui Călin Georgescu. Protestul de la Satu-Mare a eșuat într-un fel de pomană la mort pe stil rural, transformându-se în bairam stradal cu manele, ținut la tribunal. „Tipic românesc!”, s-ar putea spune. De-a râsu-plânsu. * Apoi președintele AUR a făcut apel la diaspora. George Simion i-a chemat pe românii din Franța și Anglia să protesteze, la ei „acasă”, pentru eliberarea „președintelui în «azil»”. E inutil să vă spun că apelul a fost în zadar. * După care, plin de nervi, Gicuță al nostru s-a dat prin televiziuni. Jurnalista Dana Gherea l-a cam șifonat, la TVR, da` din partea Ancăi Alexandrescu, de la Realitatea, chiar nu se aștepta. Sucit și răs-sucit, de cea pe care o credea tovarășă de idealuri revoluționare, George Simion a picat și s-a scăpat. „Ce-ai de faci așa?!”, a zis președintele AUR, în direct și la oră de maximă audiență, lăsând să se întrevadă faptul că, în calitatea sa de bărbat politic, ar întreține o veche și „neprincipială” relație cu femeia de televiziune. *

Undeva, în PaliLulea

Hâtru, cum îl știm, Băse face mișto de clasa politică. Fostul președinte a lansat scenariul unei tulburătoare succesiuni la Cotroceni. Președintelui - suspendat - Nicușor Dan i-ar putea urma în funcție consoarta sa, Mirabela Grădinaru. Nu e „nepotism”, nici feudalism, că nu-s luați cu acte. Dar, dacă poate exista cineva mai absent decât Nicușor, e discreta doamnă Mirabela. În mijlocul furtunii perfecte, la Cotroceni, liniștea e de cristal. * Simion a fost singurul lider de partid care n-a onorat cu prezența consultările de la Cotroceni. A fost atât de discret în ceea ce privește această idee încât nici echipa AUR n-a știu de planul „căpitanului” ei. S-au trezit oamenii singuri, la poarta palatului, fără „mandat de negociere”, cum s-ar spune. N-am scandalizat de trapperul român Ian, care a urinat pe scena de la Arenele Romane, în fața publicului, dar nu ne-am prins că Gicu se pișă chiar și în capul colegilor săi de partid, pe scena politică?! * Paradoxal, deși se laudă că va guverna singur, George Simion nu trece prin cea mai bună perioadă a sa. Fostul său tovarăș, senatorul Ninel Peia spune că: „Fratele nostru suveranist George Simion a căzut pe interceptări în dosarul Fănel Bogoș”. Foarte tare asta! Cum s-a zice, liderul AUR negocia și el, în tovărășie cu premierul Ilie Bolojan, o „mică” corupție, menită să-i asigure o viață mai bună omului de afaceri din Vaslui?! Ca să vezi; Unde dai și unde crapă! * Și asta nu e tot, se dau lupte grele în eșalonul doi al AUR. Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu a anunțat că Marius Lulea, unul dintre membrii întemeietori, vechi tovarăș de luptă și finanțator al formațiunii politice, a fost exclus din partid. Lulea zică că pe Dungaciu l-a „luat valul”. Simion tace și asta cât o excludere face! *

Faptul invers

De data asta, chiar o să ne ia pe nepregătite! Oamenii de știința au anunțat că mâine, chiar mâine, 13 octombrie 2026 adică!, va fi sfârșitul lumii. Dacă citiți aceste rânduri, după data mai sus amintită, înseamnă că sunteți deja morți, dar nu ați aflat încă. Relaxați-vă! Predicția e veche de vreo 60 de ani și, se pare, conține o mică eroare. Dar și un adevăr la fel de mare. Atenție, că vorba aia: „Numa` mâine nu-i poimâine”! iar Terra a ajuns la epuizare. * Să mai și râdem! La Brăila a fost inaugurat primul și unicul monument dedicat prostiei. Asta, desigur, dacă nu luăm în calcul sculptura intitulată „Ciuma portocalie”, statuie care îl reprezintă pe Donald Trump și a stârnit scandal în Parlamentul European. Revenind, compoziția brăileană, pe care i-o datorăm umoristului Costel Pătrășcan, include și un simbol al infinitului. Pen` că, se știe: prostia e fără de sfârșit. Lucrarea a fost amplasată pe roți, deci ar fi intinerabilă, în funcție de necesități. Dar ar fi mai „deștept” ca Monumentul Prostiei să fie replicat în fiecare județ. Ba, poate, chiar peste tot, la orașe și sate! Încă un aspect relevant; deși invitați, la ceremonia de dezvelire a monumentului, n-a fost picior de om politic pe-acolo. N-au umor! Sau, mai precis, nici umor nu au. * Alte vești bune. Grație inițiativei parlamentarului PSD Mihai Govor, românii vor putea produce, în gospodărie, până la 200 de pălincă neaccizabilă. Deși unii zic că e puțin, noi zicem că-i un semn. Clar, vin vremuri grele. „Anestezia salvează România!”. * Și, ca să vă convingeți că e așa, uite altă inițiativă politică demnă de toată lauda, de data asta dintr-o altă parte a spectrului politic. Trei parlamentari, un independent, plus câte unul de la USR și PNL, susțin dezincriminarea deținerii de droguri pentru propriul consum. Mai precis, dacă ai doar pentru tine, nu mai intri la pușcărie, ci iei doar o amendă. Asta e din seria „istoricei” idei cu legalizarea prostituției. Bani la buget se pot face din „praf” și p... Bani să fie, nu-i așa, Ilie!? *

Țara lu` Cap de Bou(r)

Puteam și noi să ne bucurăm, în liniște, de aceste „binecuvântări”? Nici poveste! Realitatea politică românească e o fatalitate care vine peste noi cu puterea unei avalanșe. Scapă cine poate! * Se întâmplă chestii... Cetățeanul turmentat e românul cel mai bine conectat la realitate. * Uite, de pildă, Sorin Grindeanu a făcut apel la PNL și UDMR să-și revină-n bunele simțiri și să readune coaliția, astfel încât să-i poată da d-lui Niculescu un guvern politic. Și atunci, ce chichirez deranjul ăsta de cinci luni, nervi, prețuri mai mari, dobânzi sporite? Președintele PSD ori vorbește când bea... ori bea când vorbește. De aia pesedeu` „crește”! * Și, ce nu dă dracu`, într-o sincronizare perfectă, sare și „grupul de la Cluj”, ăla al PNL, somându-l pe Ilie Bolojan să voteze guvernul sau să plece. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean, îi spune șefului său de partid: „Ajunge, ajunge!”, și îi cere să renunțe „la aroganță și la sabotarea interesului național”. Im-pas în doi. Cum s-ar zice: Tișe latră, Bolojanu trece. * Ce se mai petrece! De pildă, la Ministerul Mediului. Ministra, Diana Buzoianu, a descoperit că, de pe un card de serviciu al Administrației Naționale de Meteorologie, au fost cumpărate: un sutien de lux, parfumuri, rochii, pijamale, pantofi cu toc, lumânări parfumate și poșete. „Cherchez la femme!” Aoleu, ce tupeu! Dar, fiind vorba de meteorologie, nu putem trage decât o singură concluzie; vremurile sunt cum sunt dar, pe vremea asta, se mai și... fură. Că ne e-n natură! * Și, în acest timp, unicul autobuz plutitor din România a rămas pe uscat. Cumpărat din fonduri europene, în scopuri turistice, de autoritățile călărășene „Froggy” (Broscuța – n.a.) zace abandonată într-un service de la marginea orașului. Nu e de glumă, proiectul face 6 milioane de euro, bani pe care autoritățile locale ar putea fi obligate să-i dea înapoi Bruxellesului. Tot ANM-u-i de vină! Dacă nu plouă... Dunărica a secat, biata Froggy-i pe uscat! * Nu peste tot e rău, nu. Deși ne-a strâns cureaua (de gât), guvernul Bolojan a găsit resurse financiare să mai comande mobilă de 1,5 milioane de lei, pentru locuințele de protocol ale RA-APPS. Birouri directoriale, paturi matrimoniale, mobilă de living... Or fi oare și pentru vila de protocol în care locuiește interimarul? Nu știm. Dar, ceea ce se știe e că furnizorul este mereu același. Ba, mai mult, a participat iar singur la licitația pe care a câștigat-o. Facem cumva să fie bine... „ca să nu fie rău”. Zău! * Țara pe care nu o merităm. În ciuda opiniei unanime a specialiștilor, zimbrii românești n-au fost exterminați. Nu, ei au emigrat. O întâmplare recentă, decapitarea barbară a unui splendid exemplar de zimbru, pripășit (ghinionul lui!) în zona Năsăudului, pune într-o nouă lumină destinul acestor superbe rumegătoare, pe care cică (precum pe românii emigrați) vrem să le re-aducem acasă. Cândva, demult, zimbrii au plecat. Pentru că, pur și simplu, românii nu i-au meritat! *

 

Mă cheamă Luca...