Lucrările au fost demarate la finele lui 2005
"Restaurarea sinagogii a început în urma apariţiei unor fisuri periculoase în pereţii clădirii, atât în interior, cât şi în exterior. În prima etapă, s-a trecut la executarea unei fundaţii din beton masiv, de jur împrejur, şi consolidarea pereţilor. Apoi, în cea de-a doua fază, au fost executate lucrările de remediere şi înlocuire a acoperişului pentru a asigura protecţia împotriva infiltrării apei în clădire şi protejarea pereţilor", ne-a declarat Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea. Tot în această a doua etapă, au fost înlocuite ornamentele de pe faţada principală cu altele noi sau, acolo unde a fost posibil, au fost doar renovate. Odată rezolvată problema fundaţiei şi a acoperişului, s-a trecut la renovarea exterioară a sinagogii respectând, în mare măsură, elementele arhitecturale ale acesteia. Astfel, la ora actuală, clădirea are o înfăţişare plăcută, demnă de respectul care i se cuvine, atât ca locaş de cult, cât şi al unei clădiri de patrimoniu naţional de mare interes.

Cea mai grea etapă, restaurarea interioară
Ultima şi poate cea mai grea etapă, atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar, este renovarea şi restaurarea interiorului sinagogii. "Pentru a demara lucrările interioare, ţinând cont de specificul şi statutul clădirii, este nevoie de o expertiza tehnică şi arhitecturală, efectuată de către o instituţie autorizată, care va stabili ordinea lucrărilor, anvergura lor, precum şi firmele autorizate pentru executarea lucrărilor, inclusiv evaluarea costurilor totale", a mai spus Koppelmann. În această situaţie, o problemă importantă, deloc neglijabilă, este asigurarea fondurilor necesare pentru interior, respectiv pentru finalizarea lucrărilor. Până în prezent, cheltuielile au fost asigurate de Primăria Oradea, Organizaţia JOINT SUA - România (prin familii de evrei - cetăţeni americani - care au făcut donaţii, precum şi de alte surse ale JOINT), Federaţia Comunităţii evreieşti din România, dar şi prin surse şi efortul propriu al Comunităţii evreieşti din Oradea, atât al conducerii, cât şi al enoriaşilor şi membrilor acesteia. Pe această cale, Felix Koppelmann a ţinut să mulţumească tuturor celor care au sprijinit şi asigurat cadrul tehnic şi economic necesar desfăşurării lucrărilor până în prezent.

Finalizarea lucrărilor, până în toamna anului viitor
"Dorinţa noastră este ca, până în anul nou evreiesc 5770, adică în toamna anului viitor, să putem reinaugura acest splendid locaş de cult. Sinagoga reprezintă nu numai un simbol al prezenţei populaţiei evreieşti de mai multe secole în acest oraş, dar şi al activităţii religioase desfăşurate la ora actuală de enoriaşii cultului iudaic (dintre cei 700 de evrei care trăiesc în Oradea!), dar este, în acelaşi timp, o perlă a arhitecturii orădene", a conchis interlocutorul nostru.

Sinagoga Mare Ortodoxă a fost construită în anul 1890, în stil maur. La parter, are 600 de locuri pentru bărbaţi, iar la balcon, 450 de locuri pentru femei. Pe faţadă, există o tablă dublă cu litere ebraice pe care se poate citi Decalogul. Arhitect a fost Ferdinand Bach (la acea vreme, arhitectul-şef al oraşului Oradea), iar constructor, Knapp Ferenc.