Imediat după ce Adunarea Generală a Asociaţilor FC Bihor l-a numit antrenor principal pe Alin Artimon, conducerea interimară n-a scăpat prilejul să jubileze ca după o mare victorie. Printre altele, oficialii orădeni n-au ezitat să spună despre angajamentul noului tehnician că este "rezonabil, nu mai mare decât a avut la Alba Iulia, iar în cazul în care obiectivul promovării va fi îndeplinit va mai beneficia şi de un bonus", fără a spune, însă, şi suma în cauză. Nici nu ne-am fi aşteptat la o asemenea dezvăluire, cu toate că, ţinând cont de condiţiile finanţării, respectiva informaţie este de interes public. De aici şi până la speculaţiile vizavi de valoarea angajamentului n-a fost decât un pas. În presă s-a avansat suma de aproximativ 15.000 de euro pe sezon şi o primă de obiectiv în jur de 5.000 de euro, la vederea cărora unul dintre reprezentanţii clubului a reacţionat imediat considerându-le jignitoare. Mai exact, mult prea mici chiar şi pentru un antrenor aflat la început de carieră. În acest caz, datele problemei se schimbă. Nu mai putem fi de acord sub nici o formă cu sintagma "remuneraţie rezonabilă" vehiculată de diriguitorii FC Bihor. Fără a avea intenţia de a-l discredita pe Artimon, care, la prima vedere, ni s-a părut un tânăr hotărât şi ambiţios, trebuie spus că pentru un tehnician lipsit de experienţă, cu doar zece etape ca "principal" în fotbalul mare şi cu o retrogradare la activ, reţeta financiară este ridicată, chit că a lucrat în condiţii speciale la Alba Iulia şi a remizat cu Poli Timişoara, Steaua sau Rapid. Ca să nu mai spunem că a venit şi cu un secund (Roberto Ivan), care încarcă şi el nota de plată a clubului. Adunând retribuţiile celor doi am putea ajunge la o sumă comparabilă cu cea avută de ultimul antrenor cu "nume" care a pregătit FC Bihor. Dar vorba aceea, nu e de condamnat cel care cere, ci cel care plăteşte...