Cu nostalgia unor vremi trecute, dar încărcate de istorie, astăzi aniversăm 147 de ani de la înfiinţarea, "prin înalt decret domnensc", la Iaşi, a primei structuri de valoare batalion a armei geniu, prilej cu care ia naştere o nouă armă în armata României. Aceasta s-a realizat în urma aprobării domnitorului Alexandru Ioan Cuza a raportului Consiliului de Miniştri cu numărul 1902 din 31 mai 1859, numindu-l în calitate de ministru al lucrărilor publice pe căpitanul Donici Panait. La statuia eroilor armei geniu din Bucureşti se găsesc următoarele cuvinte: "Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru reîntregirea neamului". Este o realitate că participarea la marile evenimente militare din istoria românilor, precum şi la activităţi de mare amploare pentru amenajarea teritoriului, desfăşurate pe timp de pace, au situat arma geniului pe frontispiciul de glorie al armatei române, confirmând încă o dată cuvintele gen. Constantin Nicolae Hârjeu că arma geniu este "folositoare în timp de pace şi indispensabilă la război". Unităţile şi subunităţile de geniu de diferite eşaloane au eroii lor, pornind de la "eroul soldat pontonier Eftimie Croitoru" din regimentul 2 Pontonieri, continuând cu toţi militarii, indiferent de grad şi funcţie, care au trecut prin lupte, mai apoi pe marile şantiere ale ţării: Transfăgărăşanul, canalul navigabil Dunărea - Marea Neagră şi alte obiective. Geniştii au demonstrat că sunt structuri de bază ale armatei române, apte să îndeplinească, în funcţie de specializările pe care le au, misiuni atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război, asigurând sprijin genistic în folosul forţelor luptătoare în toate formele luptei armate. După 1990 militarii genişti au avut o participare importantă la efortul armatei române de integrare în structurile euroatlantice, executând în mod remarcabil misiuni în teatrele de operaţii din Bosnia-Herţegovina, Irak, Somalia şi Angola, precum şi în alte zone de conflict. Integrarea armatei noastre în Alianţa Atlanticului de Nord impune accelerarea procesului de restructurare a acesteia şi implicit realizarea unor structuri de geniu atât de învăţământ, cât şi de sprijin genistic, în măsură să acţioneze împreună cu cele similare ale NATO. La această dată, operaţiile de geniu în structurile NATO impun îndeplinirea următoarelor funcţii: geniul de luptă, geniul general şi geniul topografic. Componentele geniului de luptă sunt: mobilitatea, cercetarea, care presupun operaţii de deminare, de construcţii, refaceri de comunicaţii terestre, realizări de obstacole explozive şi neexplozive şi descoperirea intenţiilor genistice acţionale şi de altă natură ale adversarului. Geniul general contribuie la cererea facilităţilor fundamentale, amenajări, întreţineri şi reparaţii de căi de comunicaţii terestre (aerodromuri etc.) pentru protecţia şi executarea eficientă a operaţiunilor întrunite comune. Geniul topografic asigură realizarea şi analiza genistică a terenului şi realizarea hărţilor. Integrarea armatei noastre în NATO impune accelerarea procesului de restructurare şi realizarea unor structuri de geniu şi de învăţământ. Noi, militarii genişti în rezervă şi în retragere sărbătorim anual ziua geniştilor la 31 mai, cu respect şi consideraţie faţă de cadrele şi militarii armei. În acelaşi timp, aducem salutul şi respectul faţă de Ziua Naţională a UNCMRR a MApN.