Deşi interesul românilor pentru politica externă este redus, majoritatea celor informaţi apreciază negativ politica externă românească din ultimii 15 ani, au păreri bune despre NATO şi UE, cred că terorismul este cea mai mare ameninţare pentru Europa şi sunt reci faţă de ucraineni, ruşi şi arabi. Preşedintele - principalul decident în politica externă Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicităţii, ieri, rezultatele unui prim sondaj de opinie care să evidenţieze impresiile românilor despre politica externă a statului. Astfel, la modul general, 35 la sută dintre români au o părere "nu prea bună" despre politica externă a statului în ultimii 15 ani, în vreme ce 11 procente o consideră "proastă" iar alte cinci "foarte proastă". Potrivit studiului, denumit "Percepţia românilor asupra politicii externe", 75 la sută dintre români sunt "ataşaţi valorilor democraţiei", considerând-o ca "valoare universală, aplicabilă tuturor ţărilor". Doar 48 la sută dintre repondenţi cred însă că ţările democratice trebuie să-şi impună valorile în ţările considerate "nedemocratice". În percepţia românilor - aşa cum se desprinde ea din sondajul IPP - preşedintele este principalul decident în politica externă a României. O influenţă mare în acest domeniu o au şi guvernele ţărilor europene şi cel al Statelor Unite. Pe de altă parte, repondenţii consideră că opinia lor "are foarte puţină influenţă" în politica externă a ţării. În acelaşi timp, jumătate dintre subiecţi susţin că Executivul ar trebui să cheltuie bani de la buget pentru promovarea imaginii României în lume, majoritatea considerând că aceste fonduri ar trebui investite în promovarea tinerilor români cu merite excepţionale. În acelaşi context, după părerea a unui sfert dintre subiecţii studiului, preşedintele promovează cel mai bine imaginea României în lume, urmat de sportivi (24 la sută), artişti şi oameni de cultură (13 la sută) şi diplomaţi (zece procente). Aproape jumătate dintre repondenţi (49 la sută) apreciază că diplomaţii reuşesc să promoveze interesele României în străinătate. Pe de altă parte însă, 61 dintre subiecţi nu au ieşit vreodată din România. Dintre cei care au făcut-o - o dată (12 procente) sau de mai multe ori (27 la sută) - doar 11 procente au apelat la serviciile ambasadelor sau consulatelor româneşti din ţările vizitate, 63 la sută dintre aceştia fiind "destul de" sau "foarte" mulţumiţi de ajutorul primit. Atenţie prioritară relaţiei cu Republica Moldova Un capitol separat al studiului îi este dedicat relaţiei României cu Republica Moldova şi celelalte ţări vecine. În acest context, la nivelul opiniei publice româneşti se remarcă o "proiectare" a existenţei către spaţiul euro-atlantic, fapt ce reiese din identitatea pe care românii - dincolo de naţionalitate - şi-o alocă. Astfel, doar 16 procente dintre repondenţi s-ar recomanda drept "balcanic" sau "est-european", majoritatea (51 la sută) preferând să se considere cetăţeni "europeni" iar 23 la sută "cetăţeni ai lumii". Totuşi, dintre vecinii României, repondenţii cred, în proporţie de un sfert, că relaţiei cu Republica Moldova ar trebui să i se acorde o atenţie sporită, apreciind totodată că, în ultimii 15 ani, politica faţă de Republica Moldova a fost "nu prea bună" (49 la sută), "proastă" (26 la sută) sau "foarte proastă" (patru procente). Majoritatea românilor consideră că Republica Moldova ar trebui ajutată cu burse pentru studenţi şi sprijinită în eforturile de integrare euro-atlantică. În ciuda acestor opinii, 42 la sută dintre repondenţi cred că România ar trebui să respecte cererea UE de a introduce vize pentru moldoveni şi, mai mult, 16 la sută dintre ei cred că acest lucru ar trebui să se întâmple chiar dacă oficialii europeni nu îl solicită. În privinţa relaţiilor externe la nivel global ale României, 56 la sută dintre subiecţi sunt de acord cu ideea constituirii "axei Bucureşti-Londra-Washington", proiect promovat de preşedintele Băsescu. În acelaşi timp, 67 la sută dintre români nu cred că, la acest moment, există vreo ameninţare serioasă la adresa securităţii naţionale a României. Dintre cei 21 la sută care cred că există un pericol pentru România, cei mai mulţi indică drept posibilă problemă dezvoltarea reţelelor teroriste şi a celor de crimă organizată, doar 34 la sută dintre ei apreciind că acesta ar putea veni pe fondul "tendinţelor expansioniste" ale vreunei ţări. Bazele americane, cresc pericolul unui atac terorist Peste jumătate dintre români cred că amplasarea de baze americane pe teritoriul României va avea efecte asupra ţării. Mulţi văd printre acestea "creşterea pericolului unui atac terorist asupra ţării sau cetăţenilor români", dar şi creşterea investiţiilor străine în România. În acelaşi timp, aproape jumătate dintre repondenţi (49 la sută) consideră că România ar trebui să participe cu trupe la misiunile internaţionale, însă majoritatea covârşitoare a lor doreşte ca trupele româneşti să nu intre efectiv în război, ci să se ocupe cu misiuni de menţinere a păcii, să asigure hrană şi asistenţă medicală victimelor şi să "împiedice declanşarea unui atac terorist". Românii sunt însă mai degrabă reticenţi la prezenţa militarilor români în Bosnia, Kosovo, Afghanistan şi Irak, procentele în dezacord cu implicarea militară variind între 50 şi 52 de la caz la caz. Cei care sunt de acord cu prezenţa militară românească în zone de conflict sunt 42 la sută (cazul provinciei Kosovo) sau 41 la sută (restul de trei fronturi). Mai mult, 38 la sută cred că România a trimis militari în Irak "pentru a face pe plac SUA", iar 22 de procente cred că militarii români sunt acolo pentru că şi alţi aliaţi au trimis militari în zonă. Asta în ciuda faptului că românii îşi exprimă sentimente "calde" faţă de ţări precum Italia, Spania, Franţa, SUA, Germania sau Marea Britanie şi mai degrabă "reci" (22 la sută) sau "foarte reci" (şapte procente) pentru ţările arabe. Sentimente calde pentru latini Pe un "termometru al sentimentelor românilor faţă de diverse ţări", cele mai "cald" privite ţări sunt Italia, Franţa şi Spania care, pe o scară de la unu la zece primesc 6,6 şi, respectiv, 6,4. Ultimele "clasate" sunt Ucraina (4,9), Rusia (4,6) şi ţările arabe (4,1). În ciuda acestor opinii, 43 la sută dintre români cred că SUA sunt principalul responsabil pentru tensiunile din lume, în vreme ce doar 28 de procente acuză statele arabe pentru actuala stare de fapt. În acest context, 52 la sută dintre români apreciază că Uniunea Europeană ar trebui să devină o super-putere, ca şi SUA, şi să devină parteneri egali cu americanii în rezolvarea problemelor strategice la nivel global. Evident, 54 la sută dintre români pun egalitate între importanţa UE şi SUA pentru interesele internaţionale ale României. * Studiul IPP a fost realizat cu sprijinul financiar al The German Marshall Fund of the United States, şi cuprinde rezultatele unui sondaj de opinie pe diferite teme de politica externă a Romaniei şi de relaţii internaţionale (realizat în colaborare cu The Gallup Organization Romania).