Este de lucru şi costă, dar punga e cam goală * Din suprafaţa de 499.000 hectare de teren agricol, doar pe 35% s-a efectuat bonitarea, în judeţul Bihor. * Şi primăriile, din fondurile locale, ar trebui să plătească pentru cartarea terenurilor agricole. * În acest an, doar la Paleu, Hidişelu de Sus, Tinca şi Sânmartin... * Bihorul are 4.000 de hectare teren neproductiv. Studiile pedologice şi agrochimice necesare realizării şi reactualizării sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură au fost şi sunt de actualitate, iar repetabilitatea lor, la un interval de 10 ani, pe etape, este necesară. În timp, solurile se degradează, altele se refac (fie natural, fie prin aplicarea unor amendamente sau efectuarea altor lucrări specifice). Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (O.S.P.A.) Bihor este "turnul de control" şi efectuează asemenea studii (cu puţinii specialişti pe care-i are şi în limita fondurilor băneşti existente în acest scop). Şi este foarte mult de lucru! Un prim argument: bonitarea terenurilor agricole se află la "pragul" procentual de 35% din totalul suprafeţei de 499.000 hectare teren agricol. Evidenţele aproximative privind bonitarea îi dezavantajează pe deţinătorii terenurilor, atunci când urmează a plăti impozit, pentru că impozitul pe pământ se stabileşte în funcţie de clasa de fertilitate a terenului (solului) respectiv. Iar dacă există, la ora actuală, o evidenţă, aceasta nu mai corespunde, în bună parte, cu realitatea, întrucât fostele hărţi cu referire la bonitarea terenurilor conţin date prea vechi, pământurile suportând, pe parcurs, modificări ca grad de fertilitate. "Noi nu avem, în Bihor, suprafeţe foarte restrânse de terenuri ce pot fi incluse în clasa I de fertilitate - remarca dl dr. ing. Teodor Jurcuţ, directorul O.S.P.A. Bihor -, iar în unele localităţi am întâlnit situaţii neconforme cu realitatea, când terenuri cu clase de fertilitate inferioare erau inventariate la clasa I de fertilitate." Patru ani - NU! Abia din 2001... Începând cu 1997, până în anul 2000 inclusiv, guvernanţii din acea perioadă au sistat acordarea de fonduri, din bugetul de stat, pentru efectuarea studiilor pedologice destinate încadrării terenurilor în clase de fertilitate. A fost perioada când, cu fiecare an, O.S.P.A. Bihor şi-a pierdut specialiştii angajaţi, acum având un colectiv foarte restrâns de angajaţi care face faţă cu greu volumului mare de lucrări - studii pedologice şi agrochimice. Când, din anul 2001, a reînceput finanţarea, fondurile alocate sunt repartizate în funcţie de complexitatea şi volumul lucrărilor ce pot fi efectuate. Numai că... au rămas prea puţini specialişti la O.S.P.A. Bihor. Dacă, de pildă, în 2002, s-au alocat 774 milioane lei, în acest an, până în luna septembrie, suma a juns la 960 milioane lei. Şi se lucrează - fază de teren şi de laborator - la Paleu, Hidişelu de Sus, Tinca şi Sânmartin, urmând ca pentru 20.524 hectare să se poată întocmi o situaţie clară privind bonitarea. Cu bani de la bugetul de stat. Dar mai sunt zeci şi zeci de mii de hectare pe care urmează a se efectua studii pedologice şi agrochimice. S-a avansat şi ideea - susţinută de Teodor Jurcuţ - ca primăriile să contribuie, din bugetul local, cu anumite fonduri destinate lucrărilor de bonitare. Fonduri din banii contribuabililor, mai ales că este vorba despre terenuri ale contribuabililor. Terenuri - multe dintre ele mai puţin fertile, în diferite faze de degradare, iar refacerea solului este posibilă prin lucrări specifice, însă după recomandarea specialiştilor, ca urmare a studiilor pedologice şi agrochimice. Să nu se uite - şi încheiem - că, deocamdată, în Bihor există, deja, o suprafaţă de 4.000 hectare teren neproductiv, peste 5.500 hectare teren mlăştinos, peste 6.000 hectare teren nisipos, peste 165.000 hectare de teren foarte slab şi slab productiv.