Se va încheia, oare, anul 2003 cu vânzarea tuturor spaţiilor comerciale aflate în administrarea Consiliilor Judeţene şi Locale? După cum credem că se cunoaşte deja suficient de bine, Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii aflate în administrarea Consiliilor Judeţene sau Locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul Regiilor Autonome de interes local, dă dreptul la cumpărare comercianţilor, respectiv prestatorilor de servicii, persoane fizice şi juridice, care le folosesc în baza unui contract de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, asociere prin participaţiune, leasing. Nu intră în categoria potenţialilor cumpărători cei care, conform prevederii legale amintite, 1. au înregistrat restanţe la plata chiriei, pe o perioadă de cel puţin 6 luni consecutive pe durata derulării contractului; 2. cei care nu au respectat clauzele contractuale, deci au subînchiriat spaţiul sau acesta a fost divizat şi s-au realizat asocieri cu alte persoane, precum şi 3. agenţii economici care au obligaţii neachitate faţă de stat, la data vânzării. Au trecut mai bine de opt luni de la apariţia Hotărîrii de Guvern nr. 1341/27 noiembrie 2002, Hotărîre pentru aplicarea Normelor metodologice privind vânzarea spaţiilor comerciale. La data apariţiei amintitelor Norme, cei mai mulţi agenţi economici s-au bucurat, grăbindu-se, totodată, să depună, conform legii, solicitările de cumpărare. Care este stadiul actual al vânzărilor de spaţii atât de râvnite de agenţii economici? - iată o întrebare la care vom încerca să răspundem în cele ce urmează, nu înainte, însă, de a reaminti câteva chestiuni, credem noi, importante, pentru cei care, după toate probabilităţile, vor deveni până la finele anului din foşti chiriaşi - fericiţi (şi îndatoraţi) proprietari. Căci, deh, altceva este să-ţi desfăşori activitatea în "casa" care-ţi aparţine cu titlu de proprietate, nu-i aşa ?! Un proces derulat cam în... pas de melc Dacă, la începutul lunii mai, promisiunile lansate de cele mai îndreptăţite persoane în a oferi informaţii erau legate de vânzarea, lunar, a 50 de spaţii comerciale, iată că lucrurile nu se prezintă astăzi chiar aşa cum ne-am fi aşteptat. Media este acum mai mică cu... 20. Pe scurt - procesul se desfăşoară destul de greoi, pare-se, din motive obiective. Există cinci firme de evaluare a acestor spaţii comerciale, firme în sarcina cărora cade stabilirea unui prim preţ de vânzare - bază de pornire pentru obţinerea celui final la care spaţiul va fi vândut: S.C. Romserv Prest SRL - Oradea, P.F. Corbu Octavian - Oradea, S.C. Colegiul Experţilor Tehnici SRL Oradea, S.C. Proiect Bihor SRL - Oradea, S.C. Darian Rom Suisse SRL Cluj Napoca. Negocierile sunt cât se poate de serioase, vânzătorul fiind interesat de obţinerea unui preţ cât mai mare, cumpărătorul, în schimb, în obţinerea unuia cât mai convenabil buzunarului, adică bugetului de care dispune. O spunem cât se poate de deschis: am avut o serie de semnale din partea agenţilor economici legate de încetineala desfăşurării acestei ample acţiuni care îi ţine pe jar pe comercianţi, după cum - şi o spunem şi pe asta! - am mai auzit, pe ici şi pe colo, cum se spune, şi unele rumori legate de preţurile prea mari stabilite în urma evaluărilor făcute de firmele specializate. Nu poţi mulţumi pe toată lumea, se spune, pur şi simplu nu este cum, mai ales că evaluarea unui spaţiu se face de către firmă, indiferernt care din cele cinci ar fi, având la îndemână trei criterii: preţul de cost, uzura clădirii în care este situat spaţiul şi investiţia chiriaşului. Ce înseamnă preţ de cost? Practic, preţul de piaţă, un preţ despre care noi am scris (şi nu doar o singură dată!) că este unul artificial, oferind şi exemplul unui apartament cu două camere situat într-un vechi bloc de locuinţe din Bd. Decebal pentru care proprietarul poate pretinde de la 12.000 de euro şi până la chiar 20.000 de euro! Un calcul simplu "se traduce" prin cifre de-a dreptul astronomice pentru un apartament a cărui vârstă este de peste patru decenii, chiar dacă are în dotare apă caldă şi rece, cadă de baie, energie termică, geamuri termopan ori apometre etc. etc: de la 456.000.000 lei, până la 760.000.000 lei! Însă, un apartament e un apartament, cu toate utilităţile, în timp ce un spaţiu... Uzura, cel de-al doilea criteriu, prespune vechimea clădirii, iar investiţia - banii cheltuiţi de chiriaş pentru renovarea şi amenajarea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea, sumă ce poate fi luată în calcul de către evaluator doar cu condiţia unui certificat de urbanism (pentru lucrări exterioare - schimbat vitrina, zugărăveli exterioare etc.), a aprobărilor acordate, conform clauzelor contractuale între administratorul spaţiului (Primăria, prin A.P.I.) şi ocupantul spaţiului. Dacă aceste acte există, investiţia este luată în calcul, dacă nu - nu. Simplu, nu-i aşa? "La capitolul vânzări spaţii comerciale, Oradea se prezintă mai bine decât alte municipii din ţară!" Afirmaţia aparţine preşedintelui Comisiei de vânzare a spaţiilor comerciale, domnul Gheorghe Sârb. Nu ne îndoim că aşa se prezintă situaţia, cu toate acestea ritmul este, pentru mulţi agenţi economici, mult prea lent. În luna mai, din 360 de spaţii ce făceau obiectul Legii nr. 550/2003, au fost vândute circa 40, fluxul promiţând la timpul respectiv a fi unul normal. Cât despre preţul per metru pătrat, era cât pe ce să uităm să vi-l spunem, între 9,5 milioane şi 18-19 milioane, în funcţie de cele trei criterii menţionate, la care se adaugă, evident!, taxa pe valoarea adăugată, adică un plus de 19 %! Cam prea mult, chiar şi în situaţia în care sumele intră la buget, cam prea mult - în condiţiile în care un spaţiu datând din primele decenii ale secolului trecut îl obligă pe comerciant la sacrificii serioase ori chiar împrumuturi bancare pentru a putea acoperi cei 25 % , procent reprezentând avansul. Că despre plata integrală, nici că mai suflăm o vorbuliţă, pe lângă creditul bancar agentului economic revenindu-i şi plata ratei lunare pentru spaţiul cumpărat... "Nu am avut cazuri în care chiriaşul a refuzat cumpărarea spaţiului, situaţie în care, conform legii, acesta (spaţiul -n.n.) ar fi fost scos la licitaţie. Au fost negociate până acum 71 de spaţii, din care vândute efectiv - 62, respectiv o sumă totală încasată până acum de 60 de miliarde lei" - ne-a informat cu amabilitate preşedintele Comisiei de vânzare a spaţiilor comerciale. Bani, nu glumă! Bine ar fi să şi vedem (efectiv!) ceva de pe urma lor, poate un oraş mai curat, cu drumuri mai bune, cu clădiri renovate, aşa cum stă bine unui municipiu situat la doar câţiva kilometri de graniţă, un oraş ce se doreşte a fi unul de talie europeană. Totul se calculează în euro. Mai puţin veniturile celor mai mulţi dintre noi... Aşa cum scriam în urmă cu aproape trei luni, pentru Germania, trecerea la moneda unică europeană a însemnat o dublă uşurare, în timp ce pentru român - o împovărare de până la patru ori. Preţul pieţii pentru apartamente este unul artificial, în atari condiţii, preţul de cost - unul din criteriile de evaluare - este tot artificial. Despre toate cele trei, ne-am exprimat deschis opinia. Desigur, unde-i lege, nu-i tocmeală, singura dorinţă manifestată de majoritatea agenţilor economici fiind transparenţa în acest proces de vânzare a spaţiilor comerciale. Nu de altceva, dar fiecare agent economic îşi întocmeşte un plan financiar pentru luna următoare, pentru trimestrul, semestrul ori chiar întregul an căruia trebuie să-i facă faţă, mai ales că birurile către stat sunt într-o continuă creştere."Ori de câte ori ne-au fost solicitate informaţii, noi le-am oferit. În plus, acolo unde ar fi putut lua naştere suspiciuni cu privire la subevaluarea unuia sau altuia dintre spaţii, noi ne-am spus cuvântul, aducând preţul stabilit în urma evaluării la unul cât mai aproape de cel real" - ne-a declarat ieri, preşedintele Comisiei, domnul Gheorghe Sârb. Dovadă şi discuţia purtată tocmai în scopul unei cât mai bune informări a celor care se vor vedea într-o bună zi proprietari de drept ai spaţiilor în care, cel puţin unii dintre ei, îşi desfăşoară activitatea. În loc de concluzii... Nu putem încheia aceste rânduri fără a vă mai spune că numărul spaţiilor comerciale aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice se ridică la 168, a celor din zona monumentelor istorice, la 43. Cu acestea din urmă există, însă, o problemă, ele nu pot face obiectul Legii nr. 550/2002 decât cu acceptul Comisiei Naţionale care se ocupă cu revendicările cultelor şi persoanelor juridice. Adrese au fost înaintate, se tot aşteaptă un răspuns, din păcate - acesta întârzie. Poate, poate, în perioada următoare... Încă ceva, legat de această dată de cel mai mare şi, respectiv, cel mai mic preţ per metru pătrat pentru spaţiile comerciale ce au fost deja vândute, aşa cum le-am aflat, la rându-ne: aproape 19 milioane/mp pentru un spaţiu situat în zonă centrală, respectiv aproape 3.100.000 lei/mp pentru un altul situat în Episcopia Bihor. Primul nu e tocmai de... colea, al doilea este moderat, dar zona îşi spune, fără îndoială, cuvântul! Nu ne mai întindem cu vorba, ne oprim aici, sperând că am reuşit, măcar în parte, să satisfacem curiozitatea, să mai liniştim nerăbdarea, să mai oferim o speranţă de bine agenţilor economici. Că am reuşit sau nu - aprecierea le aparţine.