Printre măsurile de protecţie a copilului instituţionalizat se numără şi adopţia, care, spre deosebire de celelalte, este una specială, ce nu se află la îndemâna oricui, ci doar a persoanelor care au capacitate deplină de exerciţiu şi care sunt cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât cei pe care doresc să-i adopte. Un moratoriu pentru liniştea noastră Sunt mulţi aceia care, aflându-se în imposibilitatea de a avea propriul copil, apelează la această măsură specială de protecţie a drepturilor copilului. Din păcate, însă, conform statisticilor, printre cei care apelează la această oportunitate sunt tot mai puţini români, numărul adopţiilor naţionale continuând să scadă de la an la an. După cum se ştie, însă, nu la fel stau lucrurile în ceea ce priveşte adopţiile internaţionale, care şi în judeţul nostru au crescut vertiginos, înregistrându-se astfel de cazuri chiar şi în acea binecunoscută perioadă de Moratoriu, impusă ţării noastre de Uniunea Europeană, din dorinţa de a stopa fenomenul... 400 afară, 200 în ţară... În judeţul Bihor, şi nu numai, adopţiile internaţionale au fost la mare vogă în ultimii ani, numărul acestora fiind aproape dublu faţă de cel al adopţiilor naţionale. Astfel, în 1998, la nivelul judeţului, 33 de copii instituţionalizaţi au fost încredinţaţi unor familii de peste hotarele ţării, în 1999 - 64, în 2000 - 178, în 2001 - 93, în 2002 - 24, iar în 2003 - 15, adică nu mai puţin de 407 cazuri, în timp ce, pe plan naţional, s-au perfectat doar 220, şi anume, în 1998 - 15, în 1999 - 38, în 2000 - 48, în 2001 - 45, în 2002 - 42 şi în 2003 - 32. După cum se poate observa, chiar şi în cei doi ani de interdicţie dictată de Uniunea Europeană, şi în judeţul Bihor au fost aprobate adopţii internaţionale. Dar să vedem cum se explică acest lucru... Excepţiile care confirmă regula Dacă prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 121 din 8 octombrie 2001, Guvernul a dispus suspendarea temporară a procedurii adopţiilor internaţionale, pe o perioadă de 12 luni, în anul următor, prin Legea 347 din 2002, s-a decis că, în unele cazuri, pot fi încuviinţate adopţii internaţionale. Acest lucru era posibil, însă, doar în situaţii excepţionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, avizată de Secretariatul General al Guvernului. "În toate aceste cazuri s-a îndeplinit procedura prevăzută de legislaţie, instanţa de judecată încuviinţând adoptarea unor copii în beneficiul unor familii din străinătate. Menţionez, însă, că, mai ales după instituirea Moratoriului, am solicitat periodic şi am primit, de altfel, rapoarte postadopţie, vizate de autorităţile competente ale statelor respective. Şi, bineînţeles, ni s-a demonstrat că starea copiilor era foarte bună", a declarat Aurel Demian, secretarul general al Consiliului Judeţean în cadrul conferinţei de presă organizată, ieri, de Prefectura Bihor. Cât despre interesul scăzut al românilor pentru copiii abandonaţi, secretarul judeţului este de părere că acesta se datorează existenţei unui număr mare de copii de etnie rromă sau cu handicap. "La noi în ţară, cererea de copii în sistem adoptiv este foarte mică, comparativ cu oferta, având în vedere că sunt mulţi rromi sau afectaţi de dizabilităţi. Spre deosebire de conaţionalii noştri, însă, străinii îi acceptă şi pe aceştia, mai ales că în ţările din care provin, ca de exemplu Belgia, există restricţii foarte mari în privinţa adopţiilor", a conchis Aurel Demian.