Absolvenţii ciclului gimnazial au fost supuşi, din al doilea semestru al anului şcolar 2003-2004, unei noi modalităţi de evaluare a cunoştinţelor, evaluare care s-a desfăşurat concomitent cu vechiul sistem de notare. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a decis implementarea acestui nou sistem unic de notare pentru elevii claselor a VIII-a tocmai pentru a elimina, pe cât posibil, subiectivismul cadrelor didactice în notarea elevilor. Şi asta, pentru că la examenele de capacitate din anii precedenţi au apărut discrepanţe între cunoştinţele reale ale elevilor şi notele obţinute de-a lungul ciclului gimnazial. În perioada februarie-mai 2004, a avut loc cea de-a doua fază a experimentării criteriilor de notare la nivel naţional. În acest scop, criteriile au fost făcute publice, atât prin afişarea pe internet, cât şi prin distribuirea gratuită a 3.000 de exemplare din broşura "Criterii de notare pentru clasa a VIII-a" tuturor inspectoratelor şcolare judeţene şi unui număr de aproximativ 1.200 de şcoli. În această etapă, se poate considera că obiectivul principal urmărit - acela de a pregăti condiţiile în vederea generalizării în viitor a criteriilor la întregul sistem de învăţământ obligatoriu - a fost realizat în mare parte: 39 de inspectorate şcolare au răspuns solicitării, raportând aplicarea criteriilor în şcoli din mediul rural şi din mediul urban şi au oferit informaţii rezultate în urma aplicării chestionarului de opinie destinat cadrelor didactice implicate, se arată într-un comunicat al MEdC. Astfel, sistemul a demonstrat faptul că are multe avantaje, printre care şi faptul că, astfel, şi în gimnaziu, performanţa elevilor ar fi apreciată pe baza descrierii acesteia, la fel ca în învăţământul primar (unde acordarea calificativelor se face pe baza descriptorilor de performanţă). Faptul că experimentarea criteriilor de notare s-a desfăşurat cu succes în peste 1.200 de şcoli cu participarea a peste 8.000 de profesori demonstrează nu numai interesul generat de introducerea criteriilor de notare, ci şi faptul că utilizarea acestora în practica şcolară curentă se impune ca un răspuns direct la nevoia de a fundamenta aprecierea profesorului pe respectarea principiilor de transparenţă şi obiectivitate în notare. Majoritatea participanţilor apreciază favorabil utilizarea sistemului propus pentru accesul la nivelul superior de învăţământ (54,1% dintre respondenţi), considerând drept optimă introducerea sistemului începând chiar cu clasa a V-a, fapt care ar prezenta o serie de avantaje: familiarizarea mai bună cu sistemul atât a elevilor, cât şi a profesorilor, prin aplicare şi optimizare de la an la an, construirea în timp a raportului optim dintre evaluarea internă şi evaluarea externă şi consolidarea încrederii în evaluarea internă a tuturor participanţilor la procesul educaţional. Aproximativ 58% dintre profesori au formulat opinii favorabile în ceea ce priveşte sprijinul pe care criteriile de notare îl oferă în desfăşurarea în condiţii optime a activităţii curente de predare-învăţare-evaluare. Un procent semnificativ de 63% dintre cadrele didactice care au participat la experiment apreciază faptul că aplicarea criteriilor de notare la nivelul întregului sistem de învăţământ obligatoriu poate fi realizată mai eficient prin punerea în practică a unor stagii de formare specifică a cadrelor didactice în acest scop. Această responsabilizare privind aplicarea şi generalizarea sistemului de acordare a notelor pe baza criteriilor unitare va debuta prin formarea personalului didactic, începând cu inspectorii de specialitate, continuând cu metodiştii inspectoratelor şcolare şi ai CCD-urilor (la nivelul central) şi se poate generaliza prin formarea tuturor cadrelor didactice din sistem (la nivelul local), pe tot parcursul anului şcolar următor. În Bihor, profesorii din 20 de şcoli bihorene atât din mediul urban, cât şi din cel rural, au fost implicaţi în acest "test-pilot". Prin intermediul acestui nou sistem de evaluare, notarea elevilor a fost reală şi obiectivă, indiferent de mediul din care au provenit aceştia.