Radovan Markovic a avut un reviriment din punct de vedere al formei sportive în partea a doua a turului Ligii Naţionale. Creşterea nivelului său de joc a "lunetistului" a coincis cu rezultatele bune obţinute de orădeni în a doua parte a sezonului de toamnă.

Aflat pentru al doilea an consecutiv sub comanda lui Cristian Achim, baschetbalistul sârb a avut o evoluţie consistentă în presezon şi în dubla cu Atlassib Sibiu, dar în continuare prestaţiile sale nu s-au mai ridicat la acelaşi nivel. Peste această eclipsă de formă, la formaţia orădeană au mai sosit doi jucători care au intrat în concurenţă directă cu baschetbalistul din Serbia. Cei doi baschetbalişti nou-sosiţi şi care i-au dat emoţii lui Rade sunt Salih Nuhanovic şi Silviu Lupusavei. Primul reprezenta o ameninţare prin prisma faptului că prin sosirea lui, unul dintre stranieri era obligat să stea în tribună, iar cel de-al doilea din cauză că are exact acelaşi profil de joc, fiind un excelent marcator de la distanţă. Aceste două "ameninţări", în loc să-l dărâme, au provocat o reacţie pozitivă în ceea ce priveşte evoluţia sa. Totul a pornit de la antrenamente unde Markovic s-a implicat mai mult, devenind tot mai combativ, situaţie care nu avea cum să fie trecută cu vederea de staff-ul tehnic al echipei orădene. Încrederea pe care antrenorul Achim i-a acordat-o a fost răsplătită pe măsură de către jucătorul belgrădean. Din cele 6 jocuri care au urmat acelui moment şi în care Markovic a evoluat, 5 au fost câştigate. Dacă în primele 6 etape, atunci când jocul său nu funcţiona, Markovic avea o media de 9,6 puncte pe meci, în ultimele 6 partide Rade a devenit mult mai productiv, înscriind în medie 13,6 puncte pe joc. Şi în ceea ce priveşte jocul defensiv jucătorul din Serbia şi-a crescut nivelul sărind de la 3 la 11 întercepţii în medie pe meci. O altă statistică care impresionează este procentajul de 100% avut în patru partide în ceea ce priveşte aruncările de 2 puncte. Aşadar, toate aceste date certifică faptul că reacţia sportivului originar din Serbia la ameninţările venite din concurenţa ridicată a fost pozitivă. De remarcat că această creştere a nivelului de joc s-a produs şi într-o perioadă în care echipa avea foarte mare nevoie de acest gen de jucători, cu un moral foarte puternic. Problemele pe care roş-albaştrii le-au traversat cât şi cei doi jucători care i-au pus în pericol locul în echipă nu l-au dărâmat pe Rade, ci l-au întărit şi motivat să fie mai bun, fapt ce demonstrează că sportivul sârb este unul de calitate.