O răspântie către lumină la capătul unui drum cufundat în beznă Plecat din ţară de 35 de ani, Ioan P. şi-a înfiinţat propria companie în statul Virginia. Fiu de profesor universitar, Iani, cum îl alintau părinţii şi prietenii, s-a îndrăgostit nebuneşte de Ştefania, o tânără cu ochii verzi ca marea şi plete fluturând în vânt. O considera fata visurilor sale. Se convinsese că era pură, loială, onestă şi de cuvânt. Nu reuşise să o convingă să se căsătorească, ea invocând motive indubitabile. Rănită de mică de bădărănia tatălui, mai apoi de divorţul părinţilor, Ştefania a încercat să lupte cu vicisitudinile vieţii, susţinându-şi în permanenţă familia, căreia i s-a dedicat în totalitate. A dorit să studieze medicina, dar moartea mamei şi pasarea grijilor creşterii celor doi fraţi pe umerii ei au obligat-o să urmeze o altă facultate pe care nu a îndrăgit-o, dar pe care a terminat-o cu nota 10. I se asigura o repartiţie certă într-un oraş unde visa să meargă la toate spectacolele de teatru şi operă. S-a căsătorit, crezând în cinstea, corectitudinea şi sentimentele sincere ale lui Nicolae. Din păcate, i-a acordat prea multă atenţie, i-a găsit toate calităţile pe care dorea să le aibă soţul. În primii ani totul părea că este perfect. După o sarcină pierdută, Ştefania a reuşit să nască doi copii frumoşi şi sănătoşi. I-au crescut alături, fiind familia cea mai invidiată pentru modul în care-şi conducea destinele, frumos, elegant, fără nimic ieşit din comun. Iani a tot sperat că va ajunge să o convingă pe Ştefania de iubirea ce i-o purta încă de pe vremea studenţiei, când se cunoscuseră. Însă, când a ajuns în ţară a aflat că ea se căsătorise. A fost lovitura de graţie. S-a închis în el şi a hotărât să plece departe de locul care-i trezea amintiri dureroase. S-a stabilit în statul Virginia, şi-a înfiinţat propria companie şi urmărea de departe viaţa Ştefaniei. La un pas de moarte Când micuţul Andrei împlinise 3 ani, s-a îmbolnăvit de oreion. Femeia cu care-l lăsase Ştefania îl scosese să-l plimbe în parc, deşi nu avea voie să o facă. Seara, Andrei a făcut temperatură 40 grade Celsius. Dus la spital şi tratat timp de 10 zile cu mama alături, Andrei s-a refăcut în totalitate, deşi medicul curant a fost sceptic la început, considerând boala foarte agresivă, cu un pas înainte decesului. Iani a aflat de la sursa pe care o plătea în dolari pentru fiecare informaţie legată de viaţa de familie a Ştefaniei. S-a abţinut însă să o sune şi să-i audă vocea, teama de-a fi repezit fiind mai puternică. Apoi, fiica Ştefaniei s-a îmbolnăvit grav, alt calvar, alte nopţi nedormite, oboseală, supărare. Toate se adunau parcă în clepsidra vieţii ei. Bona buclucaşă Ştefania avea tensiunea foarte mică şi pentru a rezista peste zi, de cum se trezea, îşi făcea o cafea pe care o bea pe nerăsuflate. La un moment dat i s-a făcut rău în mijlocul de transport în comun cu care mergea la serviciu. Medicul a trimis-o pentru investigaţii mai laborioase la o cunoscută clinică universitară. Profesorul examinator i-a atras atenţia asupra adevărului crud că viaţa este extrem de scurtă, iar sănătatea "nu este o gumiţă de mestecat pe care o întinzi la nesfârşit până o arunci". Avea două alternative: să renunţe la profesia pe care o îndrăgise şi i se dedicase, rămânând casnică, sau să-şi angajeze o bonă pentru copii şi să continue. Şi-a angajat bonă, pentru 5 ore pe zi, cât efectiv ea lipsea de-acasă. În primele trei zile bona a fost verificată inopinat şi a trecut examenul. Într-o zi, venind acasă mai devreme, Ştefania şi-a găsit copiii plângând, iar în bucătărie, bona şi cei doi fii ai săi împachetau ce reuşeau să ia din cămara de bloc a tinerilor: zahăr, făină, ulei etc. Fumau, deşi Ştefania îi atrăsese atenţia că la ei nu se fumează. A fost nevoită să renunţe la serviciile acesteia. Degeaba se ruga bona s-o ierte că nu va mai greşi, pentru că Andrei îi spunea mamei că el şi surioara lui au mâncat zilnic câte-un oscior dat zilnic de la bonă. Aşa a aflat Ştefania că din puii cumpăraţi, bona gătea pentru familia ei, iar copiilor le lăsa oasele de la pulpe să le roadă... A scăpat de scaunul cu rotile Oboseala adunată atârna greu în balanţa sănătăţii şi familiei. O comisie medicală o diagnosticase cu scleroză multiplă în plăci, boală invalidantă, care o ducea vertiginos spre scaunul cu rotile. Ştefania s-a rugat mult lui Dumnezeu, a urmat un tratament naturist combinat cu fizioterapie şi şi-a revenit. A rămas boala... Iani era înnebunit, dorea să-i audă vocea şi a sunat-o. Au vorbit mult, şi-au depănat amintiri, promiţându-şi că se vor vedea... Soţul Ştefaniei a auzit frânturi din discuţie şi, din păcate, a reacţionat urât, şi-a luat o amantă, mai tânără decât el cu 20 de ani, întârziind mereu acasă. "O iau cu mine!" Revoltat peste măsură, după ce aflase că Ştefania este trădată, Iani a revenit în România, dispus să discute cu ea şi familia ei, pentru a o duce în America, unde să o înconjoare cu dragoste şi devotament până la sfârşitul vieţii. Plin de tact, a trimis o invitaţie familiei Ştefaniei de a lua masa la un restaurant select. S-au întâlnit, au vorbit, la final Ştefania l-a invitat la masă în familia ei să o cunoască. Aici Iani a făcut propunerea de a o angaja pe Ştefania la compania sa, cu promisiunea de a reveni în ţară oricând va dori, dacă nu-i va plăcea acolo. Răspunsul întârzia însă. Ştefania a cerut răgaz de o lună. Iani a aşteptat... şi a câştigat. Soţul Ştefaniei nu se dezvăţase de adulte, iar ea nu mai dorea să-i fie aproape... Căldura Totul în viaţă se plăteşte şi Nicolae, soţul Ştefaniei, a plătit pentru ce i-a făcut soţiei sale şi familiei acesteia. S-a îmbolnăvit subit, dar continua cu chefurile şi femeile uşoare, până i se terminau banii. Atunci se simţea ca un animal sălbatic rănit. Nu credea că Ştefania, care îi răbdase atâtea pentru a nu se destrăma familia, îl va părăsi vreodată. Fiind pus în faţa faptului împlinit, rememora secvenţe din viaţa lor şi atunci şi-ar fi dorit să întoarcă timpul înapoi, numai să o aibă pe Ştefania alături. A căzut la pat şi nimeni nu i-a deschis uşa. Nici prietenii de pahar cu care-şi cheltuia banii, nici numeroasele amante... Ştefania se bucura de o viaţă nouă. Întinerise, se însănătoşise şi îşi împlinea toate visele pe care Nicolae i le refuzase...