În pieţele orădene comerţul cu ţigări "la negru" se practică în continuare, chiar dacă fenomenul nu mai are amploarea din anii trecuţi. În Piaţa Rogerius sau Piaţa Cetate un pachet de ţigări netimbrate se poate achiziţiona contra sumei de trei lei, o valoare mult mai mică decât tutunul din magazine accizat şi verificat de stat.

Contrabanda cu ţigări şi efectele sale
Populaţia trece cu vederea, însă, două aspecte esenţiale ale problemei: banii pierduţi de către stat de pe urma comercializării produselor neimpozitate şi, mai important, lipsa unei garanţii în cazul în care marfa este alterată sau toxică. În Piaţa Rogerius, de exemplu, putem întâlni în fiecare zi câte cinci sau şase oameni cu sacoşe în mână care vând prin metode ceva mai discrete ţigări ieftine, dar de calitate proastă. Un fumător poate cumpăra "pe sub mână", cu trei lei, un pachet de ţigări de provenienţă ucraineană; pentru cei mai pretenţioşi există ţigări şi cu patru sau cinci lei, ţigări care în punctele de vânzare autorizate au preţuri începând de la şase lei. Lipsa banilor şi dorinţa de a face economie sunt un argument major pentru cei care achiziţionează astfel de produse, fără să ia în calcul câteva posibile urmări negative majore: dezvoltarea de reţele ilegale de distribuţie a produselor de contrabandă, sume substanţiale de bani care nu sunt colectate de stat şi de care nu vor beneficia cetăţenii români şi absenţa totală a drepturilor de despăgubire sau răspundere în faţa legii pentru produse care nu corespund normelor impuse şi care îl afectează într-un fel sau altul pe cumpărător.

Românii cumpără ieftin, dar prost
Practica vânzării la negru a unor produse necorespunzătoare este veche atât în Bihor, cât şi în restul ţării. Până la aderarea României la Uniunea Europeană existau în puncte de frontieră precum Vama Borş aşa-numitele magazine "duty-free" care vindeau ţigări şi băuturi alcoolice fără accize şi taxe vamale celor care plecau din România şi care urmau a fi vândute în alte ţări. În urma desfiinţării acestor magazine, mulţi au recurs la importul de ţigări din Ucraina, operaţiune ilegală, dar şi extrem de lucrativă. Un traficant poate să perceapă adaos de un leu la pachetul de ţigări, o sursă de profit considerabilă la zeci de mii de pachete vândute. "Deşi întâlnim această marfă în orice piaţă sau obor, uneori chiar în magazinele rurale, noi lucrăm continuu pentru a stopa fenomenul. Pot să vă spun că, în ultimii doi ani, am înregistrat o scădere semnificativă a cantităţii de ţigări vândute ilegal", ne spune Călin Gal, comisar-şef al Gărzii Financiare Bihor. Gal explică cum aceste produse au o mare popularitate mai ales în zonele rurale, unde oamenii au venituri mai mici şi de multe ori achiziţionează produse şi pe cont în avans. "Am întâlnit asemenea mărfuri în magazinele din sate şi chiar la persoane fizice cu venituri minime, care vând marfa mai departe. Intermediarii asigură imunitatea celor care efectuează transporturile mari cu ţigări, astfel că pe aceştia nu îi putem sancţiona atât de uşor", ne explică Gal. "Negustorii" din pieţe, de exemplu, sunt persoane fizice care nu pot fi sancţionate la fel de aspru ca şi unităţile comerciale; amenzile se situează între suma de 3.000 şi 6.000 de lei, însă acestea se adună la Direcţia de Finanţe fără să fie achitate, şi pentru că cei sancţionaţi nu au de cele mai multe ori bunuri sau imobile ce pot fi sechestrate, nu pot fi obligaţi să achite nimic.

Traficul e în scădere
Fenomenul de trafic nu mai are însă amploarea înregistrată în urmă cu câţiva ani. În luna decembrie a anului 2008 au fost efectuate peste 40 de controale în acest sector economic şi s-au aplicat amenzi de peste 160.000 de lei. Cele peste 13.000 de pachete de ţigări confiscate au fost trimise înapoi la producător pentru a fi distruse. "Încă mai avem multe de făcut pentru a reduce la limite acceptabile acest fenomen, este foarte dificil să-i prindem în flagrant pe comercianţii "la negru". Mandatele de percheziţie le obţinem doar când avem suspiciuni şi dovezi fondate, în rest putem să surprindem doar transporturi prin controale de rutină. La acţiunile noastre colaborăm cu instituţiile Poliţiei Rutiere, respectiv cu frontieriştii din Bihor", ne-a mai spus Călin Gal. Controalele şi acţiunile efectuate de garda financiară nu vizează doar traficul de tutun; conform comisarului şef, instituţia îi are în vizor şi pe cei care comercializează alcool şi cafea fără accize, în România existând reţele puternice de distribuţie a băuturilor alcoolice neavizate de către stat.

Deşi se aplică amenzi usturătoare de până la 20.000 lei şi se observă o diminuare a cantităţii de marfă introdusă în ţară şi comercializată, următorul pas în combaterea fenomenului de comerţ la negru va fi modificarea legislaţiei pentru a facilita lupta împotriva acestui tip de comerţ ilegal.