Pentru prima dată în ultimii 17 ani, reprezentanţii românilor din Mureş, Harghita şi Covasna s-au reunit pentru a face front comun împotriva acţiunilor separatiste ale extremiştilor maghiari şi pentru a cere autorităţilor statului român să intervină în vederea stopării segregării pe criterii etnice din zonă. Apelul Adunării Reprezentanţilor Românilor din cele trei judeţe este un semnal de alarmă care riscă să treacă neobservat în hărmălaia politicianistă ce vine dinspre Bucureşti şi asurzeşte o ţară întreagă, demonstrând, o dată în plus, indiferenţa condamnabilă a gloatei de politruci care pretind că ne reprezintă faţă de problemele cu adevărat importante. Cei peste 100 de parlamentari, primari, consilieri judeţeni şi locali ai tuturor partidelor româneşti semnificative şi lideri judeţeni ai formaţiunilor politice şi civice, avându-i alături pe mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, arhiepiscopul de Alba Iulia şi Mureş, IPS Andrei Andreicuţ, şi episcopul Covasnei şi al Harghitei, PS Ioan Selejan, s-au reunit sâmbătă, la Izvorul Mureşului, la iniţiativa Forumului Civic al Românilor din Covasna şi Harghita. După patru ore de dezbateri, participanţii au adoptat o Declaraţie, care a fost trimisă autorităţilor centrale şi forurilor europene, prin care se cere elaborarea unei strategii care să menţină cele trei judeţe în sfera de autoritate a statului român, precum şi protejarea românilor minoritari în regiune în faţa discriminărilor la care sunt supuşi. Autorităţile statului sunt somate, de asemenea, să pună capăt încercărilor organizaţiilor maghiare de a obţine autonomia teritorială pe criterii etnice. În document, se precizează că nu lipsa de drepturi sau discriminarea etnică le îndeamnă pe acestea să recurgă la asemenea acţiuni, ci refuzul acceptării autorităţii administrative româneşti. Mai mult, se arată că reprezentanţii maghiarilor n-au dovedit niciodată disponibilitate spre dialog şi convieţuire paşnică alături de populaţia românească. Cu atât mai puţin pentru consultări în legătură cu demersurile autonomiste cu românii, deşi aceştia constituie o treime din totalul populaţiei din zonă. "Situaţia gravă la care s-a ajuns este consecinţa cedărilor şi compromisurilor făcute de clasa politică românească aflată la putere în ultimii 17 ani. Lăsaţi la discreţia UDMR, românii din acest areal au fost abandonaţi şi consideraţi "pierderi colaterale". Nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de jure, autonomia maghiară în zonă există de facto. În realitate, cei care sunt discriminaţi şi au nevoie de sprijin sunt românii din cele trei judeţe, deoarece majoritatea maghiară domină zona atât administrativ, cât şi politic şi economic, reprezentanţii acesteia aplicând exclusiv practici etnocentriste", se arată în Declaraţie. Solicitările românilor din inima ţării sunt numeroase şi vizează remedierea sau prevenirea unor realităţi dureroase. Ei cer respingerea Proiectului Legii Statului minorităţilor naţionale, care urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, asigurarea prin lege a reprezentării populaţiei româneşti din Harghita şi Covasna în Parlament şi în conducerea autorităţilor publice locale, sancţionarea prin lege a practicilor discriminatorii de condiţionare a ocupării funcţiilor publice de cunoaşterea limbii maghiare şi asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale. La acestea se adaugă apelul la sprijinirea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, pentru activitatea sa misionară şi socială, şi la ajutorarea instituţiilor culturale şi a organizaţiilor civice româneşti, precum şi a presei şi a învăţământului în limba română. Declaraţia se încheie cu solicitarea lansată autorităţilor statului român de a elabora o strategie pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă populaţia românească în zonele în care este minoritară şi cu o chemare la dialog adresată concetăţenilor de etnie maghiară. Simpla parcurgere a revendicărilor românilor din judeţele pe care unii le doresc transformate în Scaune Secuieşti e dătătoare de fiori pentru orice om responsabil, pe care problemele cotidiene sau interesele proprii nu l-au adus în condiţia de stârv nesimţitor la durerile alor lui. Acest strigăt de disperare al unor oameni ajunşi străini în propria ţară dă măsura ticăloşiei politicienilor care s-au perindat până acum la putere, dar şi a apatiei şi a indiferenţei condamnabile de care dă dovadă acest popor de prea multe ori incapabil să-şi identifice problemele reale şi să strângă rândurile în faţa pericolelor care-l ameninţă.