Protocolul de colaborare încheiat între ANES şi ANR urmăreşte analiza problemelor specifice ale femeilor rome şi dezvoltarea de proiecte şi programe care să vină în întâmpinarea acestor nevoi. "Judeţul Bihor este unul care ne preocupă. Am fost în Aleşd, Ţeţchea sau Săcueni şi am văzut realitatea de acolo. Femeile rome îşi iau copiii şi vin dimineaţa la Oradea la cerşit. Nu poţi să vorbeşti despre drepturi şi obligaţii unor oameni a căror principală grijă este ce mănâncă mâine. Există localităţi unde s-au semnat protocoale cu autorităţile în vederea demarării unor proiecte de dezvoltare, cum ar fi cele de micro - infrastructură. În Aleşd şi Săcueni, spre exemplu, urmează ca în comunităţile de romi să fie introdusă apa, să se construiască un drum şi un centru social. În cele patru comune pe care le vom vizita acum dorim să vedem care este realitatea şi ce măsuri se pot lua pentru a facilita inserţia femeilor pe piaţa muncii", a declarat Gruia Bumbu, preşedintele ANR. Potrivit ANES, în comuna Dobreşti există 720 de persoane de etnie romă, dintre care 223 sunt femei. Nici una dintre ele nu munceşte însă, doar trei fiind însoţitoare ale unor persoane cu handicap. În Holod sunt înregistraţi alţi 797 de romi, aici gradul de încadrare în muncă fiind de 0%. În niciuna dintre cele patru comune nu există niciun proiect accesat de autorităţile locale care să vină în sprijinul comunităţilor de romi. "Femeia romă este discriminată de două ori în societatea românească. O dată pentru că este femeie, iar apoi pentru că face parte din această etnie. Lipsa de accesibilitatea pe piaţa forţei de muncă se datorează fie educaţiei precare, fie abilităţilor pe care femeile rome nu le au. În comunele din Bihor dorim să facem un pas înainte şi să îi transformăm pe romi din dependenţi de ajutor social în plătitori de taxe şi impozite", a adăugat Gruia Bumbu. Conform preşedintelui ANR, tot pentru a veni în sprijinul romilor, mai multe şcoli şi grădiniţe în care învaţă copii aparţinând acestei etnii vor beneficia de fonduri pentru modernizare sau reabilitare. Printre aceste instituţii de învăţământ se numără şcoala din Cheţ, cea din Săcueni, Şcoala "Ioan Slavici" sau Şcoala nr. 9 din Oradea.