Peste 30 de orădeni, ale căror imobile au fost incluse pe Lista monumentelor istorice, au participat ieri în Sala Mică a Primăriei Oradea la o întâlnire cu funcţionarii Direcţiei de Urbanism din cadrul municipalităţii pentru a lua la cunoştinţă despre modul în care pot accesa creditele necesare pentru efectuarea lucrărilor de protejare a clădirilor-monument. Reprezentanţii PMO s-au limitat doar la rolul de intermediari între proprietari şi Ministerul Culturii şi Cultelor, arhitectul-şef al municipiului Oradea, Andrei Luncan, ţinând să sublinieze că posibilităţile financiare ale executivului local de a-i ajuta pe proprietarii unor astfel de imobile sunt limitate. Un dosar cât casa... În aceste condiţii, povara costurilor de reabilitare a clădirilor-"palate" cade pe umerii actualilor proprietari, majoritatea dintre ei pensionari. În plus, informaţiile pe care arhitectul-şef le-a putut pune la dispoziţia celor interesaţi erau prea puţin utile. În primul rând, termenul până la care se puteau depune dosarele de creditare expiră la sfârşitul lunii ianuarie, fiind prea scurt pentru zecile de acte, proiecte şi memorii pe care proprietarul trebuie să le obţină. În al doilea rând, arhitectul-şef nu a fost în măsură să comunice celor interesaţi care sunt condiţiile financiare la care aceştia se înhamă, valoarea dobânzilor nefiind adusă la cunoştinţa celor din administraţia locală orădeană. În plus, fiecare dintre cei interesaţi ar fi fost nevoiţi ca până la sfârşitul lunii ianuarie să procure cel puţin 15 acte care trebuie incluse în dosarul solicitantului de credit. Arhitectul şef a recunoscut că termenul este scurt şi aproape imposibil de respectat de către proprietarii orădeni. Cu toate acestea, în ce priveşte două dintre imobilele monument pe care executivul local le are în proprietate, Cetatea Oradea şi imobilul în care îşi are sediul FC Bihor de pe Iosif Vulcan, municipalitatea va încerca să obţină finanţarea necesară pentru reabilitarea lor. ...şi un munte de bani! Dacă executivul local are resurse nelimitate pentru a accesa astfel de credite, ţinând cont de faptul că rambursarea acestora se face din bugetul local, nu la fel de norocoşi sunt proprietarii imobilelor, pentru care rambursarea unor credite de câteva milioane de lei noi nu este chiar la îndemână. Majoritatea deţinătorilor de imobile aflate pe Lista de monumente istorice prezenţi ieri la dezbateri au invocat tocmai lipsa unui real sprijin din partea municipalităţii şi a statului român, în condiţiile în care singurele lor surse de venit sunt pensiile de câteva sute de RON. "Eu am o pensie de 350 RON, din care 120 RON merg pe medicamente. M-am debranşat de la reţeaua de termoficare ca să-mi pot achita factura la curent şi gazul. În aceste condiţii este imposibil ca, la cei 72 de ani, să-mi mai pot permite să mă îndatorez la bancă pentru reabilitarea Palatului Stern în care am un apartament", ne-a declarat Lucreţia Baciu. Lucrările de reabilitare la Palatul Stern, una dintre clădirile monument de pe Republicii, construit în urmă cu un veac, au fost estimate, în urmă cu trei ani, la peste 600.000 RON. Într-un alt caz, costurile preconizate pentru renovarea Palatului Apollo se ridică la 1,5 milioane RON. Una dintre soluţiile cu care proprietarii de astfel de imobile au venit este vânzarea către Primărie a podurilor acestor clădiri-monument. O soluţie care ar avantaja ambele părţi, Primăria s-ar alege cu noi spaţii pe care le-ar putea amenaja pentru diferitele activităţi sociale pe care le desfăşoară, iar pe de altă parte din banii obţinuţi s-ar putea demara lucrările de reabilitare a clădirilor. Pentru a convinge audienţa că ar fi cazul să fie demarate aceste lucrări, arhitectul-şef, Andrei Luncan, le-a pus în vedere celor prezenţi că municipalitatea orădeană face demersuri pentru a promova un proiect de hotărâre prin care zonele din jurul magazinelor ce funcţionează în acele clădiri ce prezintă pericol public pentru pieton să fie îngrădite cu panouri. Primii vizaţi sunt comercianţii de pe Republicii.