Pe fumoasa Vale Boga, nu mai e demult o noutate, a apărut, de câteva decenii, o aşezare în toată puterea cuvântului: Boga. Întâi, au venit aici cei câţiva iubitori de natură care şi-au ridicat mici cabane unde să petreacă, în linişte, câteva zile ori câteva săptămâni, anual. Apoi, au sosit, valuri, valuri, potentaţii noii epoci de tranziţie, care au considerat că e la modă să ai o casă de vacanţă pe undeva sau chiar o pensiune, aceştia ridicându-şi pe Valea Boga tot felul de clădiri, unele mai mari ca altele, unele mai reuşte, altele mai fără gust, transformând acest colţ de natură într-o veritabilă aşezare. Zicem „aşezare” pentru că Boga nu seamănă a nimic: nu e sat, pentru că ţăranii nu ridică vile şi pensiuni; nu e oraş, pentru că nu are aproape niciuna dintre facilităţile acestuia; în fine, nici staţiune nu e, deoarece, în cazul majorităţii imobilelor din zonă, singurii locatari ai acestora sunt chiar proprietarii. Totuşi, în ultimii ani, Boga atrage tot mai mulţi turişti. Aceştia se îndreaptă spre Valea Boga în căutarea aerului curat, a liniştii şi a purităţii naturii, de care duc lipsă în marile oraşe. Din păcate, odată ajunşi la Boga, îi întâmpină un mediu poluat de mormanele de gunoaie aruncate la voia întâmplării! Mormanele de gunoaie despre care am făcut pomenire emană un miros greu de suportat, mai ales că temperaturile ridicate nu au ocolit, în această vară, nici văile munţilor. Noi ne facem datoria de a semnala această nouă pângărire a naturii feerice cu care Dumnezeu ne-a blagoslovit! În cazul în care nu se vor lua măsuri grabnice pentru rezolvarea acestei probleme, există pericolul de infecţii şi boli, iar turismul în zonă este total compromis. Credem că autorităţile comunei Pietroasa ar trebui să se implice în menţinerea curăţeniei în zonă, deoarece, prin impozite şi taxe, se numără printre principalii beneficiari ai dezvoltării turismului şi celorlalte activităţi conexe desfăşurate pe Valea Boga. Dar, ce să mai zicem? Le-o fi alungat mirosul greu al lucrurilor necurate din pădurile de pe Valea Boga! Să mai spunem că, probabil, avem cel mai mare număr de ONG-uri, asociaţii şi fundaţii de ocrotire a mediului pe metru pătrat, dar că, din păcate, majoritatea sunt prea prinse în elaborarea de „proiecte de salvare a naturii”, în achiziţionarea biroticii şi autoturismelor „necesare” ori chiar în edificarea unor sedii impunătoare, pentru a mai face deplasări pe teren, adică în… natură!