România este zguduită în ultima perioadă de o serie de sinucideri, cei care aleg să îşi încheie socotelile cu viaţa fiind atât adolescenţi, cât şi copii sau adulţi. După cazul elevului care s-a aruncat de la etajul nouă şi cel al gemenelor din Cluj, valul sinuciderilor a ajuns şi la Beiuş, unde luni, secretara unui liceu şi-a pus capăt zilelor. Mai mult, potrivit statisticilor din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Bihor, în fiecare lună cinci persoane încearcă să se omoare, în timp ce anul trecut 105 bihoreni şi-au luat viaţa. Din datele statistice reiese că cele mai multe acte de sinucidere, în proporţie de 60%, se produc în mediul urban. Numărul mai mic al persoanelor din mediul rural care îşi iau viaţa este explicat de specialişti din perspectiva creştină, sinuciderea fiind privită la sate drept un act necreştinesc. În funcţie de ocupaţia sinucigaşilor, studiile arată că peste 36% sunt muncitori, 32% - agricultori, iar 30 de procente - funcţionari. "Sinucigaşul are un profil general. De obicei este bărbat, în partea a doua a vieţii, care fie este văduv sau singur, fie întâmpină probleme de ordin economic. Cauzele care duc la sinucidere sunt de ordin social cu rădăcini economice sau de ordin afectiv, însingurarea celor care sunt părăsiţi ori ai căror familii se destramă", subliniază prof. univ. dr. Gavril Cornuţiu, specialist psihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea. Potrivit specialiştilor, paleta este însă mult mai largă, iar motivaţiile sunt diverse. "Există perioade ale anului când numărul sinuciderilor creşte. Astfel, în sezonul estival şi în preajma sărbătorilor singurătatea este şi mai dureroasă şi atinge punctul maxim, numărul sinuciderilor crescând", a adăugat dr. Gavril Cornuţiu. În ceea ce priveşte populaţia cunoscută cu afecţiuni psihice, statisticile arată că un procent de 10% dintre depresivi ajung să îşi curme viaţa, în timp ce unul din zece schizofrenici recurge la un asemenea gest extrem. "Familia sau apropiaţii unei persoane care nu este cunoscută cu afecţiuni psihice nu prea are cum să prevină un suicid. Depresivul este discret şi chiar dacă îşi anunţă intenţiile, de cele mai multe ori nu este luat în seamă", a precizat prof. univ. dr. Gavril Cornuţiu. În anul 2005, la Serviciul de Medicină Legală a Judeţului Bihor s-au arhivat 80 de cazuri de suicid, dintre care 73 au fost spânzurări. Dintre bihorenii care şi-au luat viaţa, 52 au fost bărbaţi şi 21 au fost femei. În anul 2006, numărul sinuciderilor din judeţul nostru a ajuns la 105. La fel ca în restul ţării, cele mai multe cazuri au fost în rândul bărbaţilor. În ceea ce priveşte vârsta, aceasta variază, la fel ca şi motivele care i-au împins la asemenea gesturi. Dintre cei 105 de bihoreni care şi-au pus capăt zilelor anul trecut, 90 s-au spânzurat, doi dintre ei s-au înjunghiat, patru au murit în urma unor intoxicaţii voluntare, iar unul s-a electrocutat. Potrivit rapoartelor, anul trecut în Bihor s-au înregistrat 17 sinucideri la 100.000 de locuitori. Cea mai utilizată metodă a fost spânzurarea. Conform statisticilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă Bihor, anul acesta în perioada februarie - mai, în fiecare lună au încercat să îşi pună capăt zilelor câte cinci bihoreni. Majoritatea tentativelor de sinucidere s-au înregistrat în rândul bărbaţilor din Oradea. Vârsta celor care au încercat să îşi ia viaţa este cuprinsă între 16 şi 67 de ani, însă majoritatea au vârste cuprinse între 19 şi 45 de ani. Au existat însă şi cazuri în care sinucigaşii şi-au dus planurile la bun sfârşit. Astfel, un pensionar orădean şi-a ucis soţia după care s-a spânzurat, un bărbat s-a sinucis crezând că are o boală incurabilă, iar un alt bihorean şi-a luat viaţa după ce l-a părăsit soţia. Un procent de circa 80% dintre sinucigaşi sunt de etnie maghiară. Cu toate acestea, potrivit specialiştilor, judeţul Bihor nu iese în evidenţă în privinţa numărului de sinucideri. "Din fericire, nu au existat până în acest moment cazuri de copii sau elevi. Avem o populaţie suficient de normală, Bihorul fiind la media naţională în ceea ce priveşte acest aspect", a mai adăugat dr. Gavril Cornuţiu.