Fenomenul graffiti, considerat un act de vandalism, a început să apară din ce în ce mai frecvent pe zidurile clădirilor şi pe oricare alte suprafeţe accesibile "artiştilor urbani" dornici de exprimare. De cele mai multe ori, practicanţii acestui tip de artă nu ţin cont de locul pe care urmează să îl "personalizeze", însă sunt foarte atenţi, studiind terenul în detaliu, evitând în acest fel orice expunere.

Rebelii societăţii îşi exprimă nemulţumirile
Consideraţi rebelii societăţii şi etichetaţi de cele mai multe ori drept "băieţii de cartier", autorii de graffiti au ales să îşi expună nemulţumirile, neîmplinirile, dar şi doleanţele practicând acest tip de "artă". Graffiti e un mod de desenare deliberat pe suprafeţele publice şi private prin cuvinte, semnături, pseudonime sau mesaje subversive. Acest fenomen constituie, însă, un act de vandalism, ilegal, deoarece "artiştii" execută lucrările fără aprobarea proprietarilor. Desenele ilegale au fost dezbătute, sunt şi vor fi cu siguranţă de toţi orădenii care, inevitabil, observă "mâzgălelile" colorate, în special de pe strada Emilian Mircea Chitul, de pe pereţii pasajelor subterane sau de pe clădirile vechi de pe malul Crişului Repede. Din păcate pentru locuitorii urbei, "artiştii ilegali" au o moraliate dubioasă şi fac parte, fără doar şi poate, din categoria delincvenţilor. Este adevărat că "mâzgălirea" pereţilor nu reprezintă cea mai potrivită şi consecventă modalitate de exprimare, însă poate fi considerată inofensivă. În mare parte graffitiurile, care pun acel accent de culoare, necesar de multe ori, sunt realizate de cunoscători ai artei şi ai paletei de culori cromatice.

Latura ascunsă a fenomenului graffiti
Deşi graffiti este considerat ca fiind o ramură a artei, de cele mai multe ori acesta stârneşte unele controverse şi este dezaprobat de majoritatea persoanelor. Într-adevăr, "artiştii" amatori ai vandalizării pereţilor şi spaţiilor publice din oraş nu au optat pentru cea mai semnificativă metodă de a-şi expune părerile şi ideile, însă "capodoperele" lor reuşesc de multe ori, prin culorile stridente folosite, să înveselească şi să scoată pentru o clipă din cotidian orice trecător care le observă. Dacă ar fi să analizăm această "artă urbană" din punct de vedere artistic, se poate concluziona că modalitatea de exprimare preferată de "băieţii de cartier" îmbină două elemente total opuse, ajungându-se la strania combinaţie de vandalizare prin artă. "Cu toate că fenomenul graffiti nu este unul nou, încă trezeşte semne de întrebare cu privire la legitimitatea sa. Ele rezidă, în mare parte, în diversitatea motivaţiilor ce duc la apariţia acestui tip de imagine. Aparţinând, la început, zonelor de suburbie a marilor metropole, graffitiul a ajuns să popularizeze întreg habitatul urban contemporan. Termenul este preluat şi de către artiştii Jean-Michel Basquiat şi Keith Haring, ale căror lucrări ajung în galeriile de artă ale New-York-ului", a precizat lect. univ. Teofil Ştiop, de la Facultatea de Arte Vizuale din Oradea. Aşadar, acele atitudini care nu presupun şi consimţământul proprietarului lor intră de cele mai multe ori sub incidenţa vandalismului, dar ascund şi o latură culturală, care, din punct de vedre artistic, este de apreciat.