Conform datelor INS, la 31 decembrie 2021, în România erau 10.203 copii cu dizabilitate mintală și 18.280 copii cu dizabilitate psihică. Pentru a găsi nevoi și soluții, senatorul PNL Adrian Hatos a organizat, în format online, o dezbatere cu titlul „Familiile cu copii cu dizabilități psihice și mintale din România: nevoi și soluții”.

Dezbaterea s-a desfășurat vineri și s-a bucurat de prezența reprezentanților autorităților publice naționale și locale, ai ONG-urilor, ai Universității din Oradea și ai UMF Carol Davila București, printre care: șef de lucrări dr. Raluca Ioan, senator PNL; Arina Moș, viceprimar al Municipiului Oradea; Florica Cherecheș, fost președinte al ANPDPD; Conf. univ. dr. Habil. Claudia Bacter, Universitatea din Oradea; Gabriela Plopeanu, președinte FEDRA și președintele Asociației Copiii de Cristal, Brașov; Daniela Bololoi, președintele Asociației Help Autism, Simona Zlibuț, președintele Asociației SOS Autism Bihor și vicepreședinte FEDRA; Mariana Sîrbu, Asociația Help Autism; Cristian Ispas, președintele Fundației Special Olympics Romania; Dr. Ioana Baltag, de la Special Smiles Romania.

„Suferința acestor copii și a familiilor acestora, oricum greu de imaginat, este agravată de funcționarea defectuoasă a instituțiilor, inclusiv de accesul dificil la servicii medicale. În acest context, nu este de mirare că mai multe solicitări în acest sens, adeseori referitoare specific la accesul la servicii stomatologice, au ajuns în spațiul public. Nu am stat pasivi și am demarat mai multe acțiuni menite a veni în întâmpinarea acestor probleme, începând cu investigarea sistematică a nevoilor familiilor cu copii cu dizabilități mintale și psihice și cu elaborarea unor soluții la doleanțele acestora”, a declarat senatorul Adrian Hatos.

Întâlnirea de vineri a urmărit atât prezentarea rezultatelor unui sondaj realizat cu 223 de părinți (192 mame și 31 tați) ai unor copii diagnosticați cu TSA (cu vârste între 2-18 ani) din România, cât și identificarea, cu reprezentanți ai părților interesate, a unor soluții destinate acestor copii și părinților lor.

Studiul a fost realizat de o echipă de la Școala Doctorală de Sociologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității din Oradea, formată din Prof. univ. dr. Adrian Hatos, Conf. univ. dr. Claudia Bacter, Asist. univ. dr. Adela Lazăr, Lect. univ. dr. Ioana Sîrbu și Drd. Beata Fatime Gyarmati. Concluziile cercetării arată, printre altele, că nevoile copiilor cu TSA vizează, prioritar: accesul în aria domiciliului la servicii precum ateliere protejate, centre de tip respiro, centre de terapii specifice, la unități protejate de încadrare a tânărului în muncă și la centre rezidențiale. Nevoile de asistență medicală și psihosocială ale persoanelor cu autism sunt complexe, iar greutățile părinților care au copii cu TSA sunt atât de natură financiară, cât și de natură emoțională. Părinții prioritizează serviciile precum centrele de terapii specifice, psihologice, logopedice, stomatologice (inclusiv inhalo-sedarea), de neuro-psihiatrie și atelierele protejate pentru a fi decontante din bugetul de stat.

Prezentarea rezultatelor studiului a fost urmată de o dezbatere dinamică, consistentă, de aproximativ o oră și jumătate, care a generat identificarea unei serii de măsuri necesare, pe care parlamentari, autorități și ONG-uri, împreună, vor face demersurile pentru a le implementa, prin mecanisme de control parlamentar, pe de o parte, dar și prin elaborarea și promovarea unor inițiative legislative sau susținerea unor elemente de politică la nivel executiv. Modificările privesc implementarea concretă a legislației actuale în domeniu, dar și modificări ale legilor sau inițierea unor noi programe, toate în direcția creșterii accesului la servicii medicale și de terapii specifice pentru copiii cu TSA, dar și a altor servicii pentru părinții cu copii cu TSA, precum și încurajarea și promovarea bunelor practici locale și naționale referitoarea la furnizarea acestor servicii, inclusiv prin creșterea finanțării publice.