Indemnizaţia pentru creşterea copilului V.E., de 26 de ani, din mediul rural, ar dori să ştie dacă beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului, având în vedere că are la momentul naşterii copilului doar 10 luni lucrate cu contract de muncă. Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 800 lei. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul indemnizaţiei este de 600 lei. Cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: a) şi-au însoţit şoţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate; b) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii; c) au beneficiat de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii; d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii; e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective; f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială; g) au beneficiat de indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani, respectiv până la vârsta de 3 ani în cazul copilului cu handicap; h) au beneficiat de pensii de invaliditate; i) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii; j) au lucrat cu contract individual de muncă în străinătate, pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte state; k) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii; l) se află în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă sau de diplomă, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, potrivit legii. Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit se înţelege: venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, aşa cum sunt definite de această lege. Persoanele care sunt îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţia pentru creşterea copilului, reglementată de prezenta ordonanţă de urgenţă, şi realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiază de un stimulent în cuantum lunar de 300 lei. Stimulentul prevăzut se acordă şi persoanelor care au fost îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţia pentru creşterea copilului reglementată de dispoziţiile aplicabile până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cuprinse în diferite acte normative speciale. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul stimulentului lunar este de 100 lei. În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului şi solicită dreptul la stimulent, plata acestei indemnizaţii se suspendă. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii prevăzute de legea privind alocaţia de stat pentru copii este de 200 lei lunar, în situaţia copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. Indemnizaţia sau stimulentul prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii. De indemnizaţia şi stimulentul prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă beneficiază, opţional, oricare dintre părinţii fireşti ai copilului. Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist, precum şi persoana care a fost numită tutore. Concediul şi indemnizaţia lunară, precum şi stimulentul se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 naşteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situaţiile prevăzute mais us, după data de 1 ianuarie 2006. Se ia în calcul la stabilirea celor 3 naşteri şi naşterea survenită până la data de 31 decembrie 2005 inclusiv, în situaţia în care solicitanţii drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă îndeplinesc condiţiile de acordare a acestora după data de 1 ianuarie 2006. Durata de acordare a concediului prevăzut se prelungeşte corespunzător, în cazul suprapunerii a două sau trei situaţii de natură a genera acest drept. În acest caz se acordă o singură indemnizaţie, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă. Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute mai sus au dreptul la concediu fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului după primele 3 naşteri sau, după caz, după primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situaţiile prevăzute. Durata concediului este de 3 luni şi se acordă integral, o singură dată, fiecăruia dintre părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, persoanelor care beneficiază de aceste prevederi, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv a vârstei de 3 ani în cazul copilului cu handicap. Cererea pentru acordarea concediului fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se depune şi se înregistrează la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului. Perioada în care o persoană beneficiază de concediu fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare. Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică şi persoanelor care, la data de 31 decembrie 2005, se aflau în una dintre următoarele situaţii: a) în plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, reglementată de dispoziţiile cuprinse în actele normative speciale; Pentru aceste persoane, drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se cuvin şi se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2006 în baza dosarelor transmise la direcţiile teritoriale de către plătitorii acestui drept; b) în concediu de maternitate şi în plata indemnizaţiei aferente şi care, după încheierea acestei perioade, ar fi fost îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţia pentru creşterea copilului reglementată de dispoziţiile cuprinse în actele normative speciale; Pentru aceste persoane, drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se cuvin şi se acordă începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, respectiv de la data depunerii cererii, dacă a fost depusă după acest termen; c) ar fi fost îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţia pentru creşterea copilului reglementată de dispoziţiile cuprinse în actele normative speciale şi nu au solicitat acest drept; d) cererile privind acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, reglementată de dispoziţiile cuprinse în actele normative speciale, nu au fost soluţionate până la data de 31 decembrie 2005 inclusiv. Drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă şi persoanelor care, până la data de 31 octombrie 2006, au realizat în sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel puţin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului. În aceste condiţii solicitantul nostru poate beneficia de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 600 lei, doar dacă are cele 12 luni în care a realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, acestea pot fi şi din alte surse, aşa cum se prevede mai sus, nu este obligatoriu să fie realizate doar prin contract de muncă. Cu cele 10 luni lucrate putea beneficia de drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă doar până la data de 31 octombrie 2006 dacă a realizat în sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel puţin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului. Măsuri în caz de temperaturi extreme A.C., de 32 de ani, din mediul urban, întreabă care sunt măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă. Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă, măsurile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică pentru asigurarea protecţiei persoanelor încadrate în muncă în perioadele în care, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, se înregistrează temperaturi extreme. În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care: a) depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel; b) scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel. Temperaturile prevăzute mai sus sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia. Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie are obligaţia să comunice prin mijloacele de comunicare în masă locale zonele în care temperatura atinge limitele prevăzute mai sus, nivelul acestor temperaturi, precum şi prognoza pentru următoarea perioadă. În cazul în care temperaturile depăşesc limitele prevăzute, comunicarea se va repeta din 6 în 6 ore pe toată durata menţinerii acestor temperaturi. În perioadele cu temperaturi extreme angajatorii trebuie să ia toate măsurile pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă în limitele prevăzute de normele generale de protecţie a muncii. Măsurile pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă vor fi stabilite de angajator, împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau, după caz, cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor. În unităţile în care funcţionează comitetele de securitate şi sănătate în muncă măsurile vor fi stabilite de acestea. Pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă în instituţii şi în unităţi finanţate din fonduri bugetare şi extrabugetare măsurile vor fi stabilite de ordonatorii de credite, respectiv de conducătorii instituţiilor. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale: A. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă: a) reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice; b) asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă; c) alternarea efortului dinamic cu cel static; d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer. B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor: a) asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb; b) asigurarea echipamentului individual de protecţie; c) asigurarea de duşuri. În perioadele cu temperaturi scăzute extreme angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor care lucrează în aer liber: a) distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 litru/persoană/schimb; b) acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare, scop în care se vor asigura spaţii fixe sau mobile cu microclimat corespunzător; c) asigurarea echipamentului individual de protecţie. Angajatorii care nu pot asigura condiţiile prevăzute la vor lua, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, următoarele măsuri: a) reducerea duratei zilei de lucru; b) eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 şi după ora 17,00, în cazurile prevăzute la art. 4; c) întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale. Aceste măsurile se vor stabili dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. La aplicarea acestor măsuri angajatorii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, precum şi ordonatorii de credite sau conducătorii instituţiilor finanţate din fonduri extrabugetare, după caz, vor stabili modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată, după cum urmează: a) prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior; b) fără recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat. Pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme se vor lua următoarele măsuri: a) asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi crescute sau scăzute; b) asigurarea primului ajutor şi a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate; c) trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind munca la temperaturi extreme. Pe durata întreruperii colective a lucrului în condiţiile menţionate mai sus, contractele individuale de muncă ale salariaţilor se menţin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în muncă. Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1500 lei la 2500 lei încălcarea acestor prevederi, dacă faptele nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute se fac de către organele de control ale Inspecţiei Muncii. Pruncuciderea S.I., de 32 de ani, din mediul urban, ar dori să ştie care sunt prevederile legale în ceea ce priveşte pruncuciderea. Conform art. 177 din Codul penal, pruncuciderea este uciderea copilului nou-născut, săvârşită imediat după naştere de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Cine beneficiază de salariul de 880 lei? N.E. de 24 de ani, din mediul urban, vrea să afle ce poate face având în vedere că, pentru a se evita plata salariului de 880 lei, i s-a schimbat de la 01.01.2007 funcţia şi fişa postului. Aşa cum se stipulează şi la punctul F al Anexei Ordinului nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă (emis de Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale), atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexa la contractul individual de muncă. Fiind vorba de un act secundar, anexa va urma soarta actului principal şi, mai mult, nu va putea depăşi limitele acestuia. Altfel spus, dacă felul muncii, adică funcţia/meseria, conform Clasificării ocupaţiilor din România, necesită studii superioare, atribuţiile vor fi stabilite corespunzător, dar şi vice-versa: funcţiei ce necesită, conform Clasificarii ocupaţiilor din Romania, studii medii, i se vor "anexa" atribuţii care pot fi îndeplinite de persoane de pregătire medie. Presupunând că, în fapt, prestaţi aceeaşi muncă, ca şi înainte chiar dacă a intervenit un act adiţional, asumat prin semnătura dumneavoastră, având ca obiect schimbarea felului muncii precum şi a fişei postului, în mod vădit pentru eludarea legii - evitarea plaţii salariului brut negociat de 880 lei corespunzator funcţiei pentru studii superioare - urmat de executarea, în continuare, a atribuţiilor specifice funcţiei de nivel superior poate fi contestată, întrucât salariul şi felul muncii trebuie să reflecte munca efectiv prestată, situaţia de fapt concurând-o, astfel, pe cea de drept. Se poate demonstra vicierea consimţământului dumneavoastra prin violentă - acel viciu de consimţământ care constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care îi produce o temere ce o determină sa încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Cu siguranţă, temerea este pierderea locului de munca ori producerea de alte prejudicii de natură profesională. Pentru a fi viciu de consimţământ, violenţa trebuie să întrunească cumulativ urmatoarele condiţii: să fie determinantă în încheierea actului adiţional, respectiv a noii fise a postului, să fie injustă. Acest viciu poate fi probat prin orice mijloc de probă, inclusiv martori sau prezumţii simple. Existenţa consimţământului viciat face ca actul adiţional semnat să fie lovit de nulitate. Dacă actul încheiat şi înregistrat - viciat - nu se desfiinţează pe cale amiabilă, nulitatea se pronuntă de către tribunalul în a carui circumscripţie aveţi domiciliu. Acesta poate fi sesizat, în vederea anulării şi repunerii în situaţia anterioară, pe toată durata executării contractului de munca.