Contractul de muncă pe perioadă determinată C.C., de 34 de ani, din mediul urban, are calitatea de angajator la o societate comercială. Doreşte să ştie în ce condiţii poate angaja o persoană cu contract de muncă pe durată determinată. Regula este aceea a încheierii contractului individual de muncă pe durată nedeterminată. Prin excepţie, este posibilă încheierea unui contract de muncă pe durată determinată, dar numai în situaţiile prevăzute de lege. Acestea sunt: * înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia cazului în care acesta participă la grevă; * creşterea temporară a activităţii angajatorului; desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier; * în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă; * în cazul angajării unei persoane care, în termene de 5 ani de la data angajării îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă; * ocuparea unei funcţii eligibile în cazul organizaţiilor sindicale, patronale, sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe durata mandatului; * angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii pot cumula pensia cu salariul; * în alte cazuri prevăzut expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte, programe; * în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional şi/sau la nivel de ramură. Contractul individual de muncă pe durată determinată se încheie cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie şi care nu poate fi mai mare de 24 de luni. Indiferent de această durată, dacă acest contract este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira automat la momentul când încetează motivele ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular. Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, dar numai înăuntrul termenului de 24 de luni şi de cel mult două ori consecutiv. Cu excepţia dispoziţiilor derogatorii cuprinse în Codul Muncii (art. 80-86), dispoziţiile legale, precum şi cele cuprinse în contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată se aplică în egală măsură şi salariaţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată. Cui ne adresăm în caz de discriminare? T.C., de 26 de ani, din mediul rural, susţine că a fost discriminat în repetate rânduri, în diverse situaţii, pe criterii etnice. Doreşte să ştie care sunt mijloacele prevăzute de lege pentru protecţia persoanei în asemenea situaţii. Disciminarea este orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV,sau apartenenţă la o categorie defavorizată, care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. Actul normativ care stă la baza identificării, prevenirii şi combaterii tuturor formelor de discriminare este Ordonanţa nr. 137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Orice persoană care a fost supusă unui act de discriminare poate să se adreseze Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu o plângere scrisă. Plângerea poate fi trimisă CNCD-ului prin poştă, pe adresa: Bucureşti, Piaţa Walter Mărăcineanu, nr. 1-3, sector 1, cod poştal 010155. Termenul limită în care poate fi introdusă plângerea este 6 luni de la comiterea actului de discriminare. CNCD constată şi sancţionează săvârşirea actului de discriminare. Pe baza celor relatate de către persoana discriminată în plângere, CNCD-ul investighează şi aplică sancţiuni celui care a săvârşit actul de discriminare. Deschiderea unei acţiuni în justiţie de către persoana discriminată, pentru obţinerea de daune morale sau materiale, se poate face numai pe baza procesului-verbal încheiat de reprezentantul CNCD, prin care s-a constatat săvârşirea actului discriminator. Persoana discriminată poate formula plângerea în nume propriu sau se poate adresa unei organizaţii neguvernamentale, care poate formula plângerea în numele ei. În acest scop, vă puteţi adresa Biroului de Consiliere pentru Cetăţeni Oradea. CNCD îşi asumă obligaţia de a informa persoana care i s-a adresat cu o plângere în legătură cu măsura dispusă, în speţă sancţionarea sau nesancţionarea faptei care face obiectul plângerii. Sprijin acordat tinerilor pentru construcţia de locuinţe E.E, de 25 de ani, din mediul urban, a aflat că statul acordă sprijin tinerilor în vederea construirii unei locuinţe proprietate personală. Ne întreabă care sunt condiţiile pentru a beneficia de acest drept. Actul normativ care reglementează această chestiune este Legea nr. 15/2003 cu modificările şi completările ulterioare, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. De prevederile acestei legi beneficiază tinerii cu vârste cuprinse într 18 şi 25 de ani care nu au avut sau nu deţin în proprietate personală o locuinţă sau un teren destinat construirii de locuinţe, atât în localitatea în care solicită atribuirea în folosinţă a unui teren cât şi în alte localităţi. Consiliile locale pot stabili criterii suplimentare faţă de cele indicate în lege în vederea atribuirii terenurilor disponibile. Se poate atribui în folosinţă gratuită o suprafaţă de 150-300 m2 din terenuri aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale. Cererea pentru atribuirea terenului se depune la consiliul local în raza căruia solicitantul are domiciliul. Cererea cuprinde numele şi prenumele solicitantului şi domiciliul acestuia, la care se anexează o copie de pe certificatul de naştere, o copie de pe cartea de identitate, o declaraţie a solicitantului, pe propria răspundere, în care se menţionează că nu deţine sau nu a deţinut în proprietate o locuinţă sau un teren destinat construirii unei locuinţe. Beneficiarul este obligat să înceapă construcţia locuinţei în termen de un an de la data atribuirii terenului şi să o realizeze cu respectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul nerespectării acestei condiţii, prin hotărâre a consiliului local i se retrage beneficiarului dreptul de folosinţă asupra terenului atribuit. Potrivit legii 163/2006, după finalizarea construirii locuinţei, consiliul local poate hotărî, la solicitarea proprietarului locuinţei, vânzarea directă către acesta a terenului respectiv. Cine poate beneficia de programul "Fermierul"? T.R., de 34 de ani, din mediul urban, doreşte să afle care sunt paşii ce trebuie parcurşi în vederea accesării unei finanţări prin programul "Fermierul" pentru construcţia unei ferme. Mai întâi, este necesară o idee de investiţie în agricultură. Pentru aceasta, trebuie efectuată o vizită la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR). Un reprezentant al DADR va prezenta tipurile de investiţii ce pot fi finanţate prin Programul Fermierul (ferme, servicii, neagricole sau unităţi de procesare). Acesta va completa, împreună cu persoana, o listă de verificare preliminară a eligibilităţii investiţiei. Pentru a putea accesa o finanţare prin programul "Fermierul", este necesar ca persoana să deţină teren agricol, fie în proprietate, fie în arendă. Acest lucru trebuie dovedit prin titlul de proprietate sau prin contractul de arendă. Întinderea suprafeţei de teren diferă, în funcţie de ceea ce doreşte persoana să întreprindă (fermă zootehnică, fermă vegetală etc). În situaţia în care suprafaţa deţinută este mai mică decât cea prevăzută ca fiind obligatprie pentru respectiva idee de afacere, există posibilitatea unei forme de asociere, astfel încât investiţia să fie rentabilă, iar creditul să fie obţinut. Expertul DADR va îndruma persoana la sediul Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă (OJCA), unde va fi preluată de un expert în Programul Fermierul. După o verificare rapidă, se încheie un contract de asistenţă gratuită cu OJCA pentru tot ceea ce se va face în viitor. Important: Dacă proiectul presupune achiziţii simple de maşini şi echipamente agricole, OJCA întocmeşte documentaţia tehnică pentru accesarea programului SAPARD şi a creditului bancar de finanţare. Dacă proiectul presupune elemente de construcţii (grajduri, platforme, împrejmuiri etc), atunci expertul OJCA va pune la dispoziţie o listă cu firme de consultanţă specializate (cel puţin 3), care pot să elaboreze documentaţiile tehnice pentru investiţii (construcţii) şi se asigură de calitatea serviciilor. Practic, acum se începe întocmirea dosarului cererii de finanţare, împreună cu expertul OJCA. Acest dosar va fi depus la SAPARD. Sunt necesare diverse avize şi documente. Tot acum, expertul OJCA va însoţi persoana la o bancă (sau la o agenţie de microcreditare) calificată pentru derularea Programului Fermierul. Banca efectuează analiza de rentabilitate a investiţiei şi dă o scrisoare de confort. Ce înseamnă acest lucru? Banca promite ferm, cu semnătură şi ştampilă, că dă creditul pentru investiţie imediat după ce se încheie contractul de finanţare cu SAPARD. Acum se ajunge la SAPARD. Se depune dosarul cererii de finanţare la Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS). În România există 8 BRIPS - uri, fiecare dintre ele răspunzând de un număr de judeţe. Experţii SAPARD verifică dosarul şi merg pe teren, la locul viitoarei investiţii, ca să judece eficienţa ei. E bine de ştiut că aceste etape de verificare sunt necesare şi importante. Uniunea Europeană, care dă fondurile SAPARD, vrea să fie sigură că banii daţi nu se risipesc. De aceea, cere verificări atente. Dacă SAPARD-ul e convins, iar dosarul dvs. e complet, se încheie un contract de finanţare între persoană şi SAPARD. E primul contract care se semnează. Al doilea se va semna la bancă, în etapa următoare. Cu contractul de finanţare încheiat la SAPARD şi împreună de expertul OJCA, se va efectua o nouă vizită la bancă sau la agenţia de microfinanţare. Aici se încheie un al doilea contract, de data aceasta cu banca. Practic, având contractul cu SAPARD, încheierea unui contract cu banca este simplă. Banca ştie deja că SAPARD-ul a acceptat şi de aceea există şanse mari ca să accepte şi ea. Între cele două contracte care se semnează - primul cu SAPARD-ul şi al doilea cu banca - există o diferenţă. Primul contract este pentru jumătate din sumă, iar al doilea este pentru toată suma. Pentru aceste sume vor garanta Fondurile de Garantare, care sunt o plasă de siguranţă. În plus, bunurile cumpărate cu creditul obţinut vor putea sta şi ele drept garanţie. Acum se începe efectiv cheltuirea banilor pentru activităţile propuse în proiect. Expertul OJCA participă la întocmirea dosarelor de achiziţii prin selectarea celor mai buni furnizori de bunuri sau servicii pentru realizarea proiectului. Este o condiţie a Uniunii Europene ca pentru orice achiziţie de bunuri de peste 10.000 de euro (360 milioane lei vechi) să existe 3 oferte, dintre care să fie selectată cea mai avantajoasă. Obţinerea finanţării nu presupune că banii pot fi ridicaţi toţi o dată şi în numerar de la bancă. Băncile sunt prudente şi vor să se asigure că banii pe care-i dau sunt folosiţi exact pentru scopul desemnat. Probabil că banca va plăti banii direct către furnizori. De exemplu, dacă se solicită un credit pentru un tractor, banca virează banii direct către fabrica de tractoare. Dacă se solicită un credit pentru cumpărarea de vaci de lapte, banca virează banii direct celui care vă vinde vacile. Creditul trebuie rambursat băncii cu care s-a încheiat contractul, împreună cu dobânda aferentă. Avantajul este că nu trebuie rambursat decât jumătate din banii obţinuţi şi asta pentru că cealaltă jumătate e plătită de SAPARD. Acum devine mai clar de ce se încheie două contracte şi nu unul singur. Persoana ia de la bancă întregul credit, iar pe măsură ce înaintează în activitate, SAPARD-ul vine din urmă şi dă jumătate din bani (atenţie: pe bază de chitanţe şi facturi). Deci se primeşte mai întâi creditul de la bancă, iar apoi jumătate din această sumă de la SAPARD (bani care vor fi folosiţi pentru a acoperi jumătate din datorie). Aici însă există unele avantaje. În primul rând, creditul se acordă pe termen lung - până la 10 ani de zile. În al doilea rând, există o perioadă de graţie cuprinsă între 1 şi 5 ani, în funcţie de domeniul în care se investeşte. După această perioadă, când ferma sau afacerea începe să producă, se va începe plata jumătăţii rămase din credit. În al treilea rând, Ministerul Agriculturii va alege acele bănci care au cele mai mici dobânzi.