Refacerea urgentă a reţelei de drumuri judeţene şi locale, stoparea traficului dinspre calea ferată către şosele şi rezolvarea problemei cauzată de lipsa personalului specializat din transporturi sunt câteva măsuri care ar trebui cuprinse în politica de transport din România. Potrivit raportului "Drumuri în lucru", întocmit de Societatea Academică Română (SAR), deşi sectoarele rutier şi feroviar au evoluat mult în ultimii ani, se confruntă încă cu o criză care a blocat majoritatea investiţiilor şi modernizărilor în infrastructură de mai mult de doi ani. "Sunt probleme în sistem. De mai bine de un an avem mai mulţi bani decât putem cheltui deci undeva există o gâtuială", a declarat, la lansarea raportului, preşedintele SAR, Sorin Ioniţă. Raportul semnalează faptul că tendinţele în acest sector sunt alarmante în special din cauza incapacităţii autorităţilor publice de a dezvolta şi administra infrastuctura publică de transport, lucru datorat pierderii rapide a resurselor umane şi instituţionale în momentul în care proiectele ar trebui să se înmulţească semnificativ, slabei capaciăţi de planificare şi programare, lipsei unei viziuni strategice precum şi amestecului politic important în deciziile tehnice. "Există boli care se cronicizează, cum ar fi capacitatea administrativă. E o criză de resurse umane, de specialişti. Încercăm să externalizăm managementul de proiect", a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Conststrucţiilor şi Turismului (MTCT), Septimiu Buzaşu. Transfer accelerat al traficului dinspre calea ferată către şosele O altă problemă semnalată în raport se referă la faptul că există un "transfer accelerat al traficului dinspre calea ferată către şosele", iar dacă această tendinţă se va menţine, serviciul CFR pasageri va rămâne fără cerere solvabilă înainte de anul 2020. Secretarul de stat de la MTCT susţine însă că transportul CFR din România şi-a păstrat o cotă mai mare decât în Europa, iar autorităţile se gândesc cum să menţină această cotă de piaţă prin reducerea timpului de parcurs, asigurarea confortului şi a siguranţei. Potrivit raportului SAR şi costurile de întreţinere a infrastructurii din România sunt mai mari decât în ţările din jur, iar aceste cheltuieli ar putea fi reduse cu aproximativ 40 de procente prin întreţinerea riguroasă a drumurilor şi prin concurenţă mai mare pe aceste contracte. De asemenea, şi costurile de construcţie pe kilometru de autostradă sunt duble faţă de Polonia şi Ungaria. Buzaşu a declarat că preţurile mari ar putea fi puse pe fondul crizei de resurse umane şi pe costurile materiale ridicate însă recunoaşte că undeva "există o scăpare", deoarece aceste costuri de referinţă sunt din anii 90 când nu existau problemele de azi. 264 de kilometri de autostradă construiţi în România... Raportul a analizat şi problemele specifice programului de autostrăzi şi a arătat că în România există 264 de kilometri de autostradă construiţi, în timp ce Portugalia, ţară cu jumătate din populaţie şi cu 40 la sută din suprafaţa României, are 1.500 de kilometri de autostradă. Septimiu Buzaşu a declarat că instituţia pe care o reprezintă are în plan finaţarea rapidă a reţelei de autostrăzi şi drumuri expres, însă nu a putut preciza în cât timp vor fi acestea finalizate şi nici măcar când vor începe efectiv lucrările. De asemenea, el a susţinut că există bani pentru astfel de lucrări şi că se va recurge şi la surse de finanţare din afara bugetului, o astfel de sursă fiind concesiunea. Societatea Academică Română este însă sceptică în ceea ce priveşte reţeaua de autostrăzi. "O analiză serioasă trebuie să cântărească atât avantajele cât şi costurile construcţiei de autostrăzi. Fiecare 100 de kilometri în plus duce la o împovărare suplimentară cu viitoare costuri financiare şi instituţionale pentru întreţinere, exploatare rezonabilă. Deja vedem ce dificultăţi au autorităţile în a performa şi pe cei 264 de kilometri de azi. Mai mult, un program de investiţii prea ambiţios ar deturna priorităţile şi capacitatea CNADNR, distrăgând compania de la proiectele cu prioritate mai mare", se arată în raport. Proiectele de mare infrastructură se execută prea lent Prin urmare, SAR propune ca Guvernul să analizeze posibilitatea de a repara şi întreţine drumuri de categorie inferioară, pentru a reduce traficul de pe drumurile naţionale cu un cost semnificativ mai mic. Sorin Ioniţă consideră că proiectele de mare infrastructură se execută prea lent, principalele cauze identificate fiind instabilitatea conducerii şi organizării, pierderii personalului cheie competent ca şi a fluxurilor financiare inadecvate în întreg sectorul. "Sectorul transporturi are nevoie disperată de formularea unei viziuni strategice stabile, nu de schimbări de direcţie la tot pasul. Scopul final trebuie să fie asigurarea unui volum şi a unei viteze medii pe toate componentele pentru ca transporturile să nu devină punctul de strangulare al creşterii economice", se mai arată în raport. Astfel, atragerea sumelor mari de bani disponibili are nevoie pe lângă o strategie coerentă şi personal calificat de o viziune pe termen lung şi o rezervă de proiecte pregătie dinainte.