Anul trecut, în ciuda pandemiei Covid-19 și cu eforturi supraomenești din partea echipelor medicale, în România au fost 66 de donatori, de la care au fost prelevate organe pentru 190 de transplanturi. Anul acesta, până în iunie, au fost 19 donatori. Conform dr. Carmen Pantiș, în Bihor, anul trecut au fost 15 donatori din 66, iar anul acesta 2 din 19. 

Cea de-a 16-a aniversare a Zilei Naţionale a Transplantului în România a fost organizată anul acesta sub auspiciile Ministerului Sănătății și Agenției Naționale de Transplant atât în cadrul unor festivităţi desfăşurate fizic la București, cât și în transmisie online, din cauza restricțiilor sanitare impuse de pandemia Covid-19. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor invitaţi de marcă precum Monica Emanuela Althamer, secretar de stat în Ministerul Sănătății, Irinel Popescu, Ioana Grințescu, Radu Zamfir, Radu Deac, Ileana Constantinescu, Cristian Lupașcu, Adrian Covic, Dana Tomescu, Marian Burcea, Liliana Mirea, Rosana Turcu, Victor Zota, Raluca Neagu Movilă și Andrei Nica. Din Bihor, invitată a fost dr. Carmen Pantiș, coordonatorul pe transplant din județ și șefa Colegiului Medicilor.

În cadrul evenimentului, dr. Irinel Popescu - întemeietorul programului de transplant hepatic în România, a oferit premiul „Sf. Gheorghe al transplantului, purtătorul de biruință” domnilor Gheorghe Penea - cazul numărul unu în Programul de Transplant Hepatic IC Fundeni și Gheorghe Badea – cazul numărul doi în Programul de Transplant Hepatic IC Fundeni, ambii având peste 20 de ani de supraviețuire.

Participanții au menționat că problemele spinoase și urgente constau în numărul redus de donatori, numărul scăzut de spitale în care activitatea de identificare și declarare donatori se desfășoară corespunzător și care au implementat, printr-o muncă susținută și cu sprijinul managementului, conceptul de „cultura donatorului”.

În cadrul conferinţei a fost remarcat faptul că transplantul a fost printre activităţile „cele mai protejate” în perioada pandemiei şi că niciunul dintre pacienţii transplantaţi nu a decedat în urma infecţiei cu noul coronavirus. De asemenea, a fost subliniat faptul că în recentul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă transplantul reprezintă una din marile priorităţi în sănătate stabilite de Guvernului României.

Sistem naţional de prelevare multiorgan

Directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, dr. Radu Zamfir, a declarat că se pregăteşte un sistem naţional de prelevare multiorgan: „Pregătim realizarea unui sistem naţional de prelevare multiorgan care să includă, în mod firesc, medicii care efectuează această procedură într-un sistem de tip gardă dedicată, cât şi creşterea numărului lor prin reluarea unor cursuri de pregătire profesională în activitatea de transplant atât în ţară, cât şi în afara ţării. O altă direcţie prin care ANT doreşte extinderea polului de grefe disponibile este realizarea de acorduri cu ţările vecine”.

El a menţionat că ANT are un acord semnat cu Republica Moldova şi unul în curs de finalizare cu Bulgaria, dar şi un acord cu Italia referitor la transplantul pulmonar.

În cadrul festivității, a fost acordată o plachetă de onoare domnului dr. Șerban Brădișteanu pentru activitatea de pionierat în domeniul transplantului cardiac în România și contribuția îndelungată la dezvoltarea Programului Național de Transplant.

Anul trecut, în ciuda pandemiei Covid-19 și cu eforturi de multe ori supraomenești din partea echipelor medicale specializate în prelevare de organe, în România au fost înregistrați 66 de donatori, de la care au fost prelevate organe pentru a face 190 de transplanturi. Anul acesta, până acum au fost 19 donatori şi s-au realizat în România: 2 transplanturi de cord, 64 transplanturi renale (din care 30 cu donator în viaţă) şi 21 transplanturi hepatice (din care 5 cu donator în viaţă).

„În Bihor, anul trecut am avut 15 donori din 66 în România. Anul acesta doar 2 din 19. A fost greu și am avut anul acesta multe refuzuri”, a spus, pentru Crișana, dr. Carmen Pantiș.

De la demararea programului de transplant şi până acum, în România au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe, iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi. Doar la Institutul Clinic Fundeni au fost realizate peste 1.000 de operaţii de transplant hepatic, iar în momentul de faţă, România mai are încă două programe: unul la Spitalul „Sfânta Maria” din Bucureşti și unul la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi. România a contribuit decisiv la implementarea şi dezvoltarea programului de transplant hepatic de la Chişinău pe care îl considerăm tot un program românesc şi a cărei evoluţie ne bucură foarte mult.