În judeţul Bihor au fost confirmate până la această dată opt cazuri de infecţie neuroinvazivă cu virusul West-Nile, înregistrându-se 5 decese. Ultimul pacient, un bărbat de 59 de ani, din Tărian, a decedat pe 1 octombrie.

Primul caz a fost confirmat în luna iulie 2018 la o persoană de sex masculin, care se afla la studii în Municipiul Oradea, având domiciliu în judeţul Botoşani, motiv pentru care continuarea investigaţiilor a fost realizată de către D.S.P. Botoşani.

Al doilea caz a fost o persoană de sex masculin în vârstă de 72 ani, domiciliată în Almaşu Mic, comuna Balc, internată pe 16 august la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea. Diagnosticul la internare a fost: Comă. Bronhopneumonie. Sindrom convulsiv. Accident vascular sechelar. Confirmarea infecţiei a fost în data de 13 septembrie. Pacientul a decedat șase zile mai târziu, iar diagnosticul a fost: Bronhopneumopatie. Insuficienţă respiratorie acută protezată. Acidoză metabolică. Meningoencefalită cu virusul West-Nile. Sepsis cu punct de plecare pulmonar. Hipertensiune arterială. Diabet zaharat.

Al treilea caz a fost un bărbat de 65 ani, din Sântion, internat la secţia ATI a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea pe 29 august. Diagnosticul la internare: Meningoencefalită. Comă. Etilism cronic. Patologie asociată Hipertensiune arterială. Diabet zaharat. Cazul a fost confirmat pe 13 septembrie şi, având o evoluţie favorabilă, a fost externat în aceeași zi.

Al patrulea caz a fost o femeie de 67 ani, domiciliată în Diosig, internată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea pe 4 septembrie. Diagnosticul la internare a fost: Insuficienţă cardiacă. Diabet zaharat. Infarct miocardic acut în antecedente. Tratament imunosupresor cronic pentru poliartrită reumatoidă. Cazul a fost confirmat pe 20 septembrie, iar pacienta a fost externată de la Spitalul Clinic Municipal „Dr.Gavril Curteanu” Oradea pe 8 octombrie.

Al cincilea caz este un cetăţean cu domiciliul în Olanda, în vârstă de 85 ani, aflat în vizită în România din 26 august, în Diosig. Pacientul a fost internat pe 12 septembrie la Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea cu diagnosticul la internare: Sindrom febril. Pneumonie interstiţială cu reacţie meningeală. Hipertensiune arterială. Cazul a fost confirmat pe 20 septembrie, iar pacientul a decedat zece zile mai târziu.

Al şaselea caz este un pacient în vârstă de 70 ani, cu antecedente cardiovasculare (hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă valvulară şi hipertensivă), cu expunere în mediul urban (Beiuş). Pacientul a fost internat la Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea, în perioada 31 iulie – 14 septembrie, zi în care a decedat.

Al şaptelea caz este un pacient în vârstă de 59 de ani, cu antecedente cardiovasculare şi hematologice, cu expunere în mediul rural (Tărian). Pacientul a decedat pe 1 octombrie.

Un alt caz este un pacient în vârstă de 67 ani din Bunteşti, internat pe 6 septembrie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea și decedat pe 25 septembrie. Confirmarea a venit pe 4 octombrie. În vederea confirmării este necesară validarea cazului de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control Boli Transmisibile Bucureşti.

Fiecare cetăţean poate preveni infectarea cu virusul West Nile prin protecţia împotriva înţepăturilor de ţânţari: evitarea expunerii la ţânţari, mai ales în aer liber în amurg şi în zori, când ţânţarii sunt mai activi, prin purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, utilizarea substanţelor chimice care resping ţânţarii (aplicate cutanat şi/sau ambiental), împiedicarea pătrunderii ţânţarilor în locuinţă (prin montarea de site la ferestre, uşi), desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriilor şi îndepărtarea recipientelor cu apă stătută (butoaie cu apă, vase, vaze cu flori etc., care permit înmulţirea ţânţarilor). Se va schimba des apa din vasele pentru adăpatul animalelor, evitându-se stagnarea acesteia.

Virusul West Nile afectează sistemul nervos central. 80% din persoanele infectate nu prezintă nici un fel de simptome, iar 20% au simptome uşoare: febră, cefalee, greţuri, vărsături, erupţie cutanată, inflamarea ganglionilor.

Numai una din 150 de persoane poate dezvolta forma severă a bolii cu febră mare, cefalee, dezorientare, meningită până la comă. Sunt afectaţi mai ales copiii și vârstnicii cu rezistenţă scăzută. Virusul este transmis prin muşcătura ţânţarilor infectaţi. Infecţia nu se transmite prin atingerea unei persoane infectate. Cea mai eficientă metodă de prevenire este evitarea înţepăturilor de tânţari. La apariţia simptomelor de boală, pacienţii trebuie să se adreseze medicului, evitând să se trateze singuri.