Gripa aviară este o boală infecţioasă a păsărilor cauzată de mutaţia de tip A a virusului gripal. Boala, care a fost descoperită în urmă cu mai bine de o sută de ani în Italia, s-a răspândit în întreaga lume. Toate păsările sunt considerate predispuse la infecţie cu gripa aviară, dar, în urma contactului direct cu acestea, virusul se poate transmite şi la om. Boala la păsări: consecinţe şi măsuri de control Sunt cunoscute 15 subtipuri de viruşi gripali ce pot infecta păsările, provocând astfel o plajă extinsă de potenţiali viruşi gripali care pot fi întâlniţi la păsări. Toate izbucnirile formelor foarte patogenice au fost cauzate de virusul gripal de tip A, subtipurile H5 şi H7. Păsările migratoare, raţele sălbatice, în mod special, sunt sursa naturală de gripă aviară, acestea fiind şi cele mai rezistente la infecţie. Păsările domestice, inclusiv găinile şi curcanii, sunt deosebit de predispuse la epidemii de gripă, care le pot fi fatale. Contactul direct sau indirect al păsărilor domestice cu cele de apă, sălbatice, migratorii a fost cauza frecventă a îmbolnăvirilor, iar pieţele de păsări vii au jucat şi ele un rol important în răspândirea bolii. Potrivit unor cercetări recente, virusurile de patogenitate redusă, după circulaţia într-o populaţie de păsări de curte, pot suferi mutaţii în virusuri de înaltă patogenitate. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, în timpul epidemiilor din SUA, în anii 1983-1984, şi din Italia, între 1999 şi 2001, când pentru împiedicarea răspândirii bolii au fost distruse, în primul caz, 17 milioane de păsări, cu un cost total de 65 de milioane de dolari, iar în cel de-al doilea au murit sau au fost distruse peste 13 milioane de păsări. Virusurile gripei aviare pot fi transmise de la o fermă la alta prin mijloace mecanice (echipament, vehicule, hrană, cuşti, îmbrăcăminte), de aceea măsurile sanitare stringente luate de ferme pot conferi un anumit grad de protecţie. În absenţa măsurilor prompte de control susţinute de o bună supraveghere, epidemiile pot dura ani. De altfel, monitorizarea permanentă a situaţiei gripei la nivel global şi ajustările anuale în compoziţia vaccinurilor antigripale au fost prioritare pentru Programul Global de Gripă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) încă din 1947. Infectarea omului În mod normal, virusurile gripei aviare nu afectează şi alte specii decât păsările şi porcii. Prima infecţie cu un astfel de virus înregistrată la om a apărut în Hong Kong în 1997, când tulpina de tip H5N1 a cauzat boli respiratorii acute la 18 persoane, dintre care şase au murit. Infecţia la oameni a coincis cu o epidemie de gripă aviară, cauzată de aceeaşi tulpină, la populaţia de păsări domestice din Hong Kong. Investigaţiile izbucnirii epidemiei au stabilit că sursa infectării oamenilor a fost contactul direct cu păsările afectate. Acest eveniment a alarmat autorităţile de sănătate publică, deoarece a fost prima dată când virusul gripei aviare a fost transmis direct la oameni, cauzând forme severe de boală, înregistrându-se şi cazuri mortale. Un alt moment alarmant a fost în februarie 2003, când epidemia de gripă aviară cu H5N1, în Hong Kong, a afectat trei membri ai unei familii, care a călătorit atunci în sudul Chinei, unul dintre ei decedând. Alt copil din familie a decedat în timpul acelei vizite, dar cauza decesului nu este cunoscută. O epidemie de gripă aviară cu H7N7, care s-a declanşat în Olanda, în februarie 2003, a cauzat decesul unui medic veterinar, două luni mai târziu, şi forme uşoare la 83 de persoane. Îmbolnăviri uşoare de gripă aviară H9N2 la copii au avut loc în Hong Kong, în 1992 (două cazuri), şi la mijlocul lunii decembrie 2003, când s-a înregistrat un singur caz. Cel mai recent caz a avut loc în Vietnam, în ianuarie 2004, când testele de laborator au confirmat prezenţa virusurilor gripei aviare la oameni, provocându-le afecţiuni respiratorii severe. Epidemiile de gripă pot fi prevenite? Din cele 15 subtipuri de virusuri gripali, H5N1 are o particularitate: acesta se modifică rapid şi are tendinţa de a dobândi gene de la virusurile care infectează şi alte specii de animale. Abilitatea sa de a cauza boală acută la oameni a fost confirmată. Mai mult, studiile de laborator au demonstrat că acest virus are o patogenitate ridicată şi poate cauza boli acute oamenilor. Experţii consideră că o altă epidemie de gripă este inevitabilă şi posibil iminentă. Câteva măsuri de precauţie pot reduce semnificativ riscurile pe plan global. O prioritate este aceea de a opri răspândirea epidemiilor la păsările domestice. Această strategie reduce posibilitatea expunerii omului la virus. Vaccinarea persoanelor cu un risc major, adică aceia care intră în contact cu păsările domestice infectate, folosind vaccinurile existente, de altfel, eficiente împotriva tipurilor de gripă întâlnite la oameni, pot reduce probabilitatea infectării oamenilor cu virusul gripei aviare. Totuşi, întrebarea dacă o altă epidemie de gripă poate fi îndepărtată rămâne fără un răspuns cert. Tratamentul gripei aviare de tip H5N1 la om Informaţiile publice legate de cursul clinic al infecţiei cu virusul de tip H5N1 la om se limitează la studiile cazurilor înregistrate în 1997 în Hong Kong. Pacienţii prezentau simptome de febră, dureri în gât, tuse, iar în câteva cauri fatale, bolnavii acuzau disconfort respirator acut de tipul pneumoniei virale. Medicamentele antivirale, unele folosite atât pentru prevenţie, cât şi pentru tratament, sunt eficiente împotriva formelor virusului gripal de tip A, în special la adulţii sănătoşi şi copii, dar au şi unele restricţii. Unele dintre aceste medicamente sunt scumpe, iar proviziile, limitate. În compoziţia vaccinurilor se fac modificări de la an la an pentru a se conforma modificărilor viruşilor la deformările antigenice. Cu toate acestea, este nevoie ca la fiecare patru luni să se producă un nou vaccin, în cantităţi considerabile, capabil să ofere protecţie împotriva unui nou subtip de virus. Recomandări pentru cei care călătoresc în zonele cu risc OMS recomandă să se evite, pe cât posibil, contactul cu păsările vii sau moarte sau cu suprafeţe care ar fi putut fi infectate, prin secreţiile acestora, cu virusul H5N1. OMS a atras atenţia celor care călătoresc în zonele afectate de această boală să respecte un set de măsuri, în scop preventiv: 1. Înainte de orice călătorie în străinătate, informaţi-vă despre riscurile de infectare pe care le prezintă zona respectivă, prezentanţi-vă la medic pentru vaccinare (ideal este ca vaccinul să se administreze înainte cu 4-6 săptămâni), informându-vă, totodată, în legătură cu alte vaccinuri şi medicaţia necesară, luaţi-vă o trusă medicală care să mai conţină un termometru şi dezinfectanţi, interesaţi-vă despre modalităţile de a beneficia de îngrijire medicală. 2. În timpul călătoriei, evitaţi contactul cu păsările domestice, chiar şi cu cele aparent sănătoase, evitaţi deplasările în locurile în care sunt îngrijite sau vândute păsări, carne sau ouă, cea mai importantă masură de prevenire este spălarea pe mâini cu apă şi săpun sau dezinfectarea cu produse pe bază de alcool, iar cum viruşii sunt distruşi prin încalzire, produsele de pasăre pentru consum, inclusiv ouăle, trebuie fierte sau prăjite. 3. La întoarcerea din călătorie, monitorizaţi-vă starea de sănătate timp de zece zile, iar dacă prezentaţi simptome de gripă sau care indică altă afecţiune, contactaţi medicul de familie, menţionând simptomele, locul în care aţi călătorit şi dacă aţi avut sau nu contact cu păsări domestice.