Deşi este o problemă nou disputată în lumea medicală şi civică, folosirea celulelor stem în tratarea bolilor incurabile stârneşte nenumărate controverse, împărţind protagoniştii în două tabere opuse: optimiştii, care susţin că ele sunt viitorul medicinii, pe de o parte, şi scepticii, care susţin că descoperirea şi folosirea lor este doar un moft sau vânare de vânt.


Ce sunt celulele stem?

O celulă stem (suşă) este cărămida de bază a organismului uman. Medicii le numesc celule salvatoare. Pentru părinţi sunt un firicel de sânge, dar ei văd în celulele stem recoltate la naştere o soluţie care poate salva oricând viaţa copilului lor. Ele îi pot scăpa pe micuţii, dar şi membrii familiei de circa 70 de boli. Celulele stem ale unui embrion vor da naştere oricărei celule, ţesut, organ din corpul fătului. Spre deosebire de o celulă obişnuită care se poate diviza şi da naştere la o nouă celulă de acelaşi tip, celulele stem sunt pluripotente. Când se divid pot da naştere oricărui tip de celule din cele 220 de celule diferite existente în corpul uman. Celulele stem au capacitatea de a se reînnoi, de a se auto reproduce de mai multe ori.
Există două tipuri de celule stem: celulele embrionare şi adulte. Prima categorie provine din embrioni aflaţi în primul stadiu al dezvoltării umane. Un embrion aflat între trei şi cinci zile conţine celule stem care vor determina crearea diferitelor ţesuturi şi organe pentru viitorul făt. La adulţi, celulele stem se mai găsesc în inimă, creier, oase, plămâni şi alte organe. Ele constituie rezerva noastră pentru regenerarea celulelor distruse de bolile din organism. Iniţial, se credea că celulele stem adulte au posibilităţi limitate faţă de cele embrionare şi că ar da naştere la ţesuturi de tipul celor din care provin, dar noile cercetări ne indică faptul că ele pot genera şi alte tipuri de ţesuturi. De exemplu, celulele hepatice pot fi folosite pentru producerea de insulină, care, de obicei, este creată de pancreas. Pentru a-i trata însă pe diabetici, cercetătorii trebuie nu numai să obţină celulele ce produc insulina, dar şi să determine cum vor crea aceste celule insulina necesară organismului. Atunci când cercetătorii vor putea controla modul de diferenţiere al celulelor, le vor putea folosi în tratarea mai multor tipuri de boli.

Boli în care se încearcă aplicarea terapiei cu celule stem

Până în prezent, şapte mari grupe de boli au fost nominalizate care ar putea fi tratate prin transplantul cu celule stem:
1. afecţiuni hematologice: leucemii, mielom multiplu, anemie cu celule falciforme.
2. afecţiuni autoimune: herpes eritematos sistemic, boala Crohn.
3. afecţiuni imune: deficitul sever imun combinat.
4. afecţiuni cardiovasculare: ischemia miocardică.
5. boli hepatice: insuficienţa hepatică
6. afecţiuni metabolice: diabet, osteoporoză, boala Gaucher.
7. afecţiuni musculo-scheletale: distrofia musculară Duchenne.

Stadiul cercetărilor

Cercetătorii ar dori să poată dezvolta un anumit tip de celule, cele necesare transplantului pentru a putea înlocui ţesutul bolnav. Din păcate, cercetătorii nu ştiu încă dacă e posibilă diferenţierea celulelor stem într-un anumit ţesut şi controlul acesteia din momentul transplantului. Părerile specialiştilor sunt diverse. "Celulele stem pot fi considerate cu adevărat o speranţă în medicină. Deocamdată, cercetările sunt în plină desfăşurare. Prelevarea celulelor stem din cordonul ombilical a ajuns o practică în ţările dezvoltate, având priză şi la noi în ţară. De la adulţi prelevarea este mai dificilă, celula stem adultă fiind diferită de cea embrionară. Cert este că din toate cazurile mediatizate privind transplantul de celule stem efectuate în China sau altundeva pe glob, eu nu am văzut niciun rezultat. Poate mi-a scăpat... dar nu aş crede. Ştiu însă că s-au obţinut rezultate bune în transplant cu celule stem pe coronare. Dar tot în stadiu incipient sunt cercetările şi aici, plus că în transplantul coronar este nevoie de o dotare ultramodernă care costă enorm", precizează prof. univ. dr. Aurel Babeş, medic primar diabetolog.

"Prea multe salturi în necunoscut"

În opinia conf. dr. Traian Lazăr, medic primar neurolog, recunoscut şi pe vremea comunismului ca diagnostician de elită, atâta vreme cât cercetările în domeniu nu sunt finalizate, transplantul de celule stem pentru tratarea unor boli incurabile constituie prea multe salturi în necunoscut. Ca argument indubitabil, distinsul medic se referă la cunoaşterea efectelor secundare ale acestui tratament. "Rigurozitatea ştiinţifică nu trebuie să fie lăsată deoparte de dragul senzaţionalului. Cazurile mediatizate sunt ca o reclamă ascunsă, eu necunoscând niciun caz de scleroză multiplă vindecat, după transplantul cu celule stem efectuat în China sau în alte ţări", a mai adăugat specialistul. Mai sunt şi alte obstacole în utilizarea celulelor stem ca tratament. Există posibilitatea respingerii în cazul în care celulele proveni de la un embrion donat, sistemul imunitar al organismului primitor poate respinge transplantul. Folosirea celulelor stem adulte ar putea rezolva această problemă, numai că celulele stem adulte sunt mai puţin flexibile decât celulele embrionare şi sunt mult mai greu de manipulat în laborator. Doar atunci când cercetătorii vor putea controla modul de diferenţiere al celulelor le vor putea folosi în tratarea unor variate tipuri de boli.

Rezultate selective

"Dacă în bolile hematologice s-au înregistrat rezultate meritorii, în urma transplantului cu celule stem, în bolile neurologice sunt doar încercări, rezultatele întârziind să se arate, dar şi eu susţin că celulele stem sunt speranţa în medicina viitorului", spune conf. univ. Petre Mihancea, medic primar neurolog. Una dintre afecţiunile importante pentru care descoperirea şi folosirea celulelor stem a adus o umbră de speranţă este SIDA. În studiul publicat în iunie 2007 de către cercetătorii de la UCLS AIDS Institute şi Institute for Stem Cell Biology and Medicine se precizează că este posibilă convertirea celulelor embrionare umane în celule stem formatoare de celule sanguine care se pot diferenţia în limfocite T helper. În studiu lor, cercetătorii au cultivat celulele stem umane, care au fost incubate pe un suport de celule din măduvă osoasă de şoarece. Acestea au dus la convertirea celulelor embrionare în celule formatoare de celule sanguine.
Speranţă, deci, există, se aşteaptă finalizarea cercetărilor şi cunoaşterea posibilelor reacţii adverse şi abia după aceea folosirea tratamentului cu celulele stem în bolile incurabile.