Explozia internetului din ultimii ani a adus cu ea și multe părți rele. Vorbim aici despre informația parțială, jumătățile de adevăr sau pur și simplu minciuna și dezinformarea făcute, de multe ori, nu pentru a face deliberat rău, ci pentru a scoate în evidență sursa de informare. Costurile au fost mari și, chiar dacă vina nu aparține doar mijloacelor de informare, la epidemia de rujeolă în care România se zbate astăzi acestea au contribuit mult.

 

Tocmai de aceea este important să cunoaștem miturile vehiculate pe internet sau în alte medii despre vaccinuri și realitățile cu privire la ele. Primul dintre mituri este acela că nimeni nu se mai îmbolnăvește de bolile pentru care se fac vaccinurile, tocmai de aceea copiii nu au nevoie de ele. În realitate, atunci când scad ratele de vaccinare bolile revin rapid în comunitate. În România încă mai apar focare de boli precum rujeolă, oreion, rubeolă, cu precădere în comunitățile cu mute persoane nevaccinate.

Un alt mit vehiculat este acela că „sistemul imunitar al copiilor nu poate face față atâtor vaccinuri”. Medicii spun însă că în funcție de numărul de anticorpi pe care copilul îi are în sânge, unui copil i se pot administra 10.000 de vacinuri la un moment dat, cu precizarea că vaccinurile de astăzi sunt cu mult mai eficiente ca în trecut.

Există persoane care susțin că „imunitatea naturală este mai bună ca un vaccin”. Specialiștii spun însă că „pericolele asociate problemelor de sănătate de-a lungul întregii lui vieți sau chiar pierderea vieții copilului    dovedesc că riscul este mult mai mare dacă nu este vaccinat. La fiecare 1000 de copii, unul moare de rujeolă și până la 50 dintre ei se confruntă cu probleme grave de sănătate care le marchează viața”. Un alt mit spune că „nu vaccinurile sunt cauza scăderii infecțiilor, ci îmbunătățirea condițiilor igienico-sanitare”. În realitate, îmbunătățirea condițiilor igienico-sanitare și a nutriției, precum și crearea de antibiotice au contribuit la scăderea ratelor de infecție atât la nivel global, cât și în România. Însă, ca urmare a introducerii Programului Național de Imunizare în România, ratele de infecție au scăzut considerabil mai mult decât în urma îmbunătățirii condițiilor de igienă.

 

Vaccinul ROR provoacă autism?

Tot la categoria mituri trebuie trecută și afirmația că vaccinurile infectează copiii cu bolile pe care încearcă să le prevină. Este adevărat că vaccinurile pot induce simptome ușoare asemănătoare celor ale bolii pe care le combat, dar acestea nu indică infecția. În puținele cazuri (mai puțin de unul din un milion de cazuri) în care apar aceste simptome, este vorba despre răspunsul imun la vaccin al organismului celui vaccinat, și nu despre boala în sine. Există adepți ai teoriei nevaccinării care susțin că „vaccinul ROR provoacă autism”. Specialiștii spun însă că aceasta este o minciună sfruntată pentru că nu există nicio dovadă științifică în sprijinul acestei teorii.

Unii părinți spun că este mai bine ca vaccinurile să fie administrate pe rând, câte unul. Potrivit studiilor efectuate, combinațiile de vaccinuri sunt sigure și eficace. Nu există niciun motiv pentru care copiilor ar trebui să li se administreze vaccinurile unul câte unul. Administrându-le trei vaccinuri odată, copiilor li se asigură o protecție imediată, sunt necesare mai puține vizite la medic și mai puține injecții (fiind astfel mai puțin traumatizant pentru copil).

Un alt mit este acela că „Tiomersalul din vaccinuri provoacă autism și alte tulburări”.

Conform site-ului provaccin.wordpress.com, tiomersalul conține 49% din greutatea sa mercur, dar este metabolizat de corpul uman sub formă de etil-mercur, ceea ce e diferit de metil-mercurul, cunoscut pentru efectele sale toxice asupra omului. Mercurul ca element și tiomersalul ca substanță care conține elementul mercur nu sunt același lucru. Sarea de bucătărie conține clor și sodiu și în cantitățile cunoscute nu provoacă rău omului, dar dacă bei un pahar de clor pentru spălat, cu siguranță nu te simți bine.

Vaccinurile sunt sigure și eficace. Ca toate medicamentele, vaccinurile trebuie să treacă prin multe etape înainte de a fi utilizate. Vaccinurile trebuie să se dovedească sigure și eficace în prevenirea bolilor vizate.

Ultimul dintre cele mai vehiculate mituri este acela că „vaccinurile provoacă reacții adverse grave”. În realitate, „reacțiile adverse grave” sunt o slabă durere în braț acolo unde pătrunde acul seringii, puțină febră sau iritație la câteva zile după administrarea vaccinului. În schimb, dacă nu este vaccinat, copilul riscă să moară din cauza unei boli care poate fi prevenită.