O monedă antică de aur dovedește că un imperator din Dacia a fost real - Împăratul uitat din Transilvania
O monedă de aur antică dovedește că un împărat roman din secolul al III-lea, scos din istorie ca „personaj fictiv”, a existat cu adevărat, spun oamenii de știință citați de BBC. Muzeul Brukenthal din Sibiu deține o monedă similară.
Moneda care poartă numele lui Sponsian și are gravat portretul său a fost găsită acum mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepărtat al Imperiului Roman. Considerată a fi un fals, aceasta fusese închisă într-un dulap de muzeu.
Acum, oamenii de știință spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc că a fost în circulație acum 2.000 de ani.
Profesorul Paul Pearson de la University College London, care a condus cercetarea, s-a declarat la BBC News uimit de această descoperire.
„Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că a fost un fals și a fost dat la o parte de către experți. Dar noi credem că a fost real și că a avut un rol în istorie", spune acesta.
Moneda care se află în centrul poveștii făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. S-a crezut că este o monedă romană autentică până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experții au bănuit că ar fi putut fi produsă de falsificatorii de atunci, din cauza designului rudimentar.
„Lovitura finală” a fost dată în 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii de la Bibliothèque Nationale de France, amenționat această problemă pentru marele său catalog de monede romane. El a spus că acestea nu erau doar falsuri „moderne", ci și prost făcute și „imaginate în mod ridicol". Alți specialiști au fost de acord și până în prezent Sponsian a fost respins în cataloagele academice. Dar profesorul Pearson a bănuit contrariul când a văzut fotografii ale monedei în timp ce făcea cercetări pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a distins zgârieturi pe suprafața acesteia, despre care a crezut că ar fi putut fi produse de faptul că moneda a fost în circulație. El a contactat Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, unde moneda fusese ținută închisă într-un dulap împreună cu alte trei monede din tezaurul original, și a întrebat dacă ar putea colabora cu cercetătorii de acolo.
Aceștia au examinat toate cele patru monede la un microscop puternic și au confirmat în revista PLOS 1 că într-adevăr existau zgârieturi. O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, care este curatorul muzeului de monede și a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.
Sponsian, guvernatorul Daciei romane
Cercetătorii trebuie să răspundă acum la întrebarea: cine a fost Sponsian? Ei cred că a fost un comandant militar care a fost forțat să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate și greu de apărat provincii din Imperiul Roman, numită Dacia.
Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr. A existat o pandemie, un război civil, iar imperiul se fragmenta.
Înconjurat de dușmani și izolat de Roma, Sponsian și-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos și război civil, protejând militarii și populația civilă din Dacia până când ordinea a fost restabilită, iar provincia evacuată între 271 și 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.
Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma.
Odată ce cercetătorii au stabilit că monedele erau autentice, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care deține, de asemenea, o monedă sponsiană. Aceasta făcea parte din moștenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morții sale, iar povestea spune că ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie un bilet pe care scria „autentic".
Specialiștii de la muzeul Brukenthal clasificaseră moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toți ceilalți. Dar s-au răzgândit când au văzut cercetările britanice. Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei și a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Constantin Chituță.
„Pentru istoria Transilvaniei și a României în special, dar și pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea științifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră", a spus el.
Monedele sunt expuse la Muzeul Hunterian din Glasgow.
Trăim un fals creat de alții, dar timpul va stirbi minciuna sa avem grija de ce apare, ca falși sa nu ne închida gura. Marii noștri academicieni ar trebui sa iasă în fata dacă sunt patrioti și sa popularizeze peste tot aceasta autenticitate,, falsificata,, în timp de alții, și începând cu ea sa cerceteze și sa scoată în fata și celelalte,, falsuri,, ascunse de binevoitori ai poporului roman pentru a se vedea și a ști adevărul despre strămoșii noștri asa cum a fost în realitate și nu un,,,adevăr,, asa cum ni-l impun și creează altii