13/ 14 noiembrie 2022, Bethlehem

Am revenit la hotelul nostru Manger din Bethlehem. Nu mai nimeresc cu fiul meu Theodor vechea cameră cu nr 210 unde am stat anterior, ne este repartizată acum camera 606, imediat lângă scările hotelului, un pic este gălăgie mai mare, dar ne bucurăm de o priveliște mai bună, dată fiind înălțimea etajului. Orașul se află sub jurisdicția Autorității Palestiniene și este situat chiar la marginea deșertului iudaic care se întinde în partea de răsărit a orașului până la Marea Moartă. Părintele Pintea Cosmin împlinește frumoasa vârstă de 45 de ani, așa că ne strângem câțiva pelerini devotați ca să-l sărbătorim acum înainte de plecarea spre casă, de mâine începe postul Crăciunului. Întâmplător sau nu, iată ne găsim acum înainte de acest post al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos chiar în orașul Bethlehem, nu departe de biserica nașterii Sale. Suntem pe terasa hotelului, cerul se umple treptat de stele strălucitoare, din care noi ne închipuim că cea mai strălucită este acea stea de argint din peștera nașterii unde am fost și împrejurul căreia scrie în limba latină: HIC DE VERGINE MARIA JESUS CHRISTUS NATUS EST (Aici a fost născut Iisus Hristos de către Fecioara Maria). Ne împărtășim cu emoție și migală impresiile noastre, acum la ceas de bilanț, încercând să retrăim iarăși toate trăirile deosebite ale acestui minunat pelerinaj. Am pornit din orașul nașterii lui Iisus Hristos și iată că ne întoarcem tot în orașul Său, închizând cercul peregrinării noastre în Țara Sfântă. Prima zi, cea de 8 noiembrie 2022, a fost și cea mai obositoare, după zborul de la Budapesta la Tel Aviv nu ne-am dus la hotel să ne refacem forțele, așa cum mi-am închipuit, ci am plecat direct spre biserica din Lod, orașul nașterii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, și apoi am urcat spre cetatea Ierusalimului unde am fost la Zidul Plângerii, pe Muntele Sionului la Biserica Adormirii Maicii Domnului, la mormântul regelui David și apoi în foișorul Cinei cele de taină unde Iisus a spălat picioarele ucenicilor Săi și unde S-a arătat după înviere ucenicilor Săi și cărora le-a spus Pace vouă! și unde a coborât Duhul Sfânt asupra apostolilor Săi la Sărbătoarea Cincizecimii. După aceea, ne-am îmbarcat în autocarul condus de șoferul arab Hameed și ne-am îndreptat spre Viflaimul colindelor noastre românești, spre Bethlehem, orașul nașterii lui Iisus unde ne-am cazat la interesantul Manger Square Hotel, situat foarte aproape de biserica nașterii Mântuitorului unde ne-am închinat la icoana Betlemitisa, icoana Născătoarei de Dumnezeu, singura icoană care o închipuie veselă și fericită pe Maica Domnului și apoi am coborât la altarul cu steaua de argint indicând locul nașterii Pruncului Iisus. În cea de-a doua zi de 9 noiembrie 2022, ne-am dus în pustie în defileul stâncos și adânc cu mânăstirea Hozeva unde ne-am închinat la racla cu moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, canonizat sfânt de către Patriarhia Ierusalimului în frunte cu PS Teofil al treilea. De acolo, părinții ne-au dus la botez în râul Iordan, moment de neuitat al vieților noastre, urmat de o magnifică ploaie torențială în timp ce ne îndreptam spre Ierihon, the oldest city of the world (cel mai vechi oraș din lume) cu sicomorul vameșului Zaheu, cel care și-a împărțit averea săracilor în urma întâlnirii cu Iisus. Pelerinajul a continuat cu vizita noastră la mânăstirea Sfântului Gherasim, îmblânzitorul de lei, de lângă râul Iordan, după care am revenit la Bethlehem. În cea de-a treia zi, 10 noiembrie 2022, ne-am dus la mânăstirea Sfântul Sava din Valea Judecății de Apoi și apoi la peștera păstorilor de lângă Bethlehem. Apoi a urmat închinarea la biserica nașterii Sfântului Ioan Botezătorul cu steaua înconjurată de cuvintele HIC PRAECURSOR DOMINI NATUS EST (Aici s-a născut precursorul (înaintemergătorul) Domnului (Iisus Hristos). În cea mai importantă zi, cea de vineri, 11 noiembrie 2022, am luat-o pe Drumul Golgotei, foarte aglomerată, cu toate cele 14 opriri ale Mântuitorului: în praetorium sau în curtea lui Pilat unde are lor judecata și condamnarea Lui, punerea crucii pe umerii Săi, prima cădere sub povara Crucii, întâlnirea Domnului cu Mama Sa (după tradiție), întâlnirea cu Simon Cireneanul care ridică Crucea spre a-L ajuta, întâlnirea Domnului cu Veronica unde marele surghiunit își șterge chipul cu mahrama femeii (după tradiție), a doua cădere a Mântuitorului sub Cruce (tradiție medievală), întâlnirea lui Iisus cu femeile mironosițe pe care El le deplânge, a treia cădere la pământ (tradiție medievală), ajungerea pe Golgota și dezbrăcarea Sa de haine, pironirea lui Iisus pe Cruce, moartea Domnului, coborârea Lui de pe Cruce și ungerea trupului pe piatra ungerii, punerea Domnului în Mormânt și Învierea Sa. Cel mai emoționant moment a fost acela al închinării noastre la Sfântul Mormânt din ziua de vineri, 11 noiembrie, orele 11 și 11 minute când am cunoscut fericirea plânsului duhovnicesc. În 12 noiembrie 2022, din același hotel unde ne aflăm acum, ne-am îndreptat cu toate bagajele după noi spre orașul Nazaret pe lângă marele zid evreiesc, ridicat de autoritățile din statul Israel ca o ripostă împotriva actelor de terorism musulman. Am urcat pe Muntele Taborului unde fața lui Iisus a strălucit ca soarele, iar veșmintele I s-au făcut albe ca lumina și unde coboară un nor înmiresmat la Sărbătoarea Schimbării la Față a Mântuitorului, fenomen la care a participat și părintele nostru îndrumător Pașca Ciprian în 19 august 2015, 2016 și 2017. De pe Muntele Taborului am coborât la Cana Galileii, unde Iisus a săvârșit prima sa minune de prefacere a apei în vin la o nuntă, urmată de cea de-a doua Sa minune, de vindecare a unui fiu de slujitor regesc din Capernaum. A urmat închinarea noastră la Biserica Bunei Vestiri ridicată pe locul unde îngerul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria vestea că va naște un fiu care va mântui omenirea. În ziua de duminică, 13 noiembrie 2022, am participat cu toții la Sfânta Liturghie din biserica din Capernaum unde ne-am împărtășit și unde am auzit ruga Doamne miluiește și în limba rusă, Gospodin pomilui, în limba greacă, Kirie eleison și în limba engleză, Lord have mercy. De acolo, ne-am îmbarcat pe un vas spre a cutreiera Marea Galileii și unde bunul Dumnezeu ne-a salvat de la un naufragiu, îndepărtând în ultima clipă un alt vas mult mai mare care se îndrepta direct spre vasul nostru.

 După ce am debarcat cu toții ușurați ne-am dus la biserica de pe Muntele Fericirilor de lângă Marea Galileii, unde Iisus a predicat despre cele mai minunate învățături și îndemnuri din lume, cu toate înscrise în limba latină pe ferestrele bisericii franciscane de aici. De la Muntele Fericirilor am revenit, parcă nu întâmplător, la Bethlehem, orașul nașterii Mântuitorului, acum în pragul postului Crăciunului. Ne ducem cu mintea acum două mii de ani și vedem cu ochii minții un caravanserai, un han de popas din Bethlehem, unde călătorii puteau să-și potolească setea ori astâmpăra foamea, unde cei mai umili se adăposteau cu animalele lor sub arcadele de la parterul hanului, iar cei mai grei la pungă puteau găsi aici adăpost în niște odăi mai mici pentru a se odihni. Fecioara Maria și Iosif nu au găsit loc în caravanserai, astfel că au fost nevoiți să caute adăpost într-o peșteră din apropiere, unde a avut locul miracolul celei mai importante nașteri din lume din ziua de 25 decembrie, dată stabilită din secolul al IV-lea d.Hr. de către primii creștini, alegere generată de considerente atât practice, cât și simbolice: în Imperiul Roman păgânesc data de 25 decembrie marca data celor mai populare și iubite sărbători ale anului, Saturnaliile, zile și nopți de abandon și sinceră bucurie populară, în care săracii puteau să-și critice stăpânii, un fel de triumf neașteptat al democrației, sărbătoarea fiind asociată și cu fenomenul cosmic important al momentului în care soarele iernii își relua victorios drumul spre zenitul verii, nașterea lui Iisus era simbolul vieții ce se reînnoia și al speranței de renaștere spirituală pentru întreaga omenire. Oricare ar fost anul primul Crăciun, evanghelistul Luca ne povestește că în acea noapte un înger al Domnului s-a arătat unor păstori din jurul Bethlehemului, îndemnându-i pe aceștia să nu se teamă, că li s-a născut un Mântuitor care este Hristos Domnul și să-L caute că El este un prunc înfășat, culcat în iesle, iar păstorii L-au aflat în brațele Fecioarei Maria, vegheată de Iosif. Nașterea Sa era începutul existenței unui om nou, cu numele de creștin. Un text apocrif egiptean scris în condițiile nașterii creștinismului timpuriu conține această vibrantă declarație de devoțiune profundă, populară: Dacă spui: Sunt evreu!, nimeni nu se emoționează. Dacă spui: Sunt roman! , nu tremură nimeni. Dacă spui: Sunt grec, barbar, sclav, om liber!, nimeni nu se agită. Însă dacă zici: Sunt creștin!, întreaga lume tremură.

 Ne simțim privilegiați de acest mare favor al soartei de a ne trăi orele superbe ale acestei nopți albe aici, la câteva sute de metri de Biserica nașterii Sale, de steaua făurită din argint și la care ne-am închinat cu toții. La ceas de bilanț, ne simțim mult mai bogați sufletește și mai îmbunătățiți din punct de vedere creștinesc. Dacă la început, știam foarte puține despre Țara Sfântă, acum la finele pelerinajului vedem cu alți ochi venirea noastră aici de pe meleagurile bihorene. Am străbătut în lung și lat această întindere nu mare de pământ și am săpat în inimile noastre frumoasele cuvinte ale preoților îndrumători despre nașterea lui Iisus, sosirea magilor, fuga în Egipt, învățarea în templu, botezul lui Iisus în Iordan, nunta din Cana Galileii, ispitirea din pustie, chemarea celor dintâi apostoli, predica de pe Munte, înmulțirea pâinilor și peștilor, mersul pe apa Mării Galileii, schimbarea la față a Mântuitorului, intrarea triumfală în Ierusalim, alungarea zarafilor din templu, vinderea lui Iisus de către Iuda, pregătirea Paștilor, cina cea de taină, prinderea și judecarea lui Iisus, drumul Golgotei, răstignirea și moartea lui Iisus, așezarea în mormânt, Învierea lui Iisus, arătarea lui Iisus discipolilor Săi și înălțarea Sa la cer. Câte magnifice evenimente au avut loc pe această îngustă fâșie de teren mărginit la apus de Marea Mediterană și la răsărit de deșerturi aride, teren ce a reprezentat legătura vitală care unește nesfârșita Asie de întinsul continent african și unde puternice imperii s-au înfruntat pentru acest colț de lume! Dacă pe acest pământ secetos nu a curs prea multă apă, în schimb a curs prea mult sânge, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre!

 A fost o noapte albă a rememorărilor magnifice ale acestui pelerinaj de neuitat, iar în dimineața de 14 noiembrie 2022, ne-am luat rămas bun de la camera de hotel și de la Biserica Nașterii Domnului. Aidoma bătrânului Simeon căruia Duhul Sfânt îi spusese că nu va închide ochii înainte de a-L vedea pe Mântuitorul Iisus, putem și noi pelerinii bihoreni să zicem: Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor.

În liniște și ordine deplină, după ce ne-am aranjat bagajele cu suveniruri, am suit în autocar și preoții ne-au spus că înainte de a ajunge la aeroportul din Tel Aviv, unde ne vom îmbarca pe avionul care ne va duce acasă, vom mai trece prin Ierusalim, a doua oară, spre a ne închina la Biserica Tuturor Națiunilor, situată la poalele Muntelui Măslinilor și vom urca în Grădina Ghetsimani. (Va urma)