Se spune că în timpul ocupației germane din Grecia (1941 -1944), unul din bătrânii mănăstirii, părintele Eftimie, care avea în grija sa magazia cu alimente, a observat cu mare întristare că uleiul din vase s-a isprăvit și că nu mai avea de unde să dea la bucătărie și nici să aprindă candelele bisericii.
Se spune, potrivit istoricului Vitruvius, că un anume Dinocrates din insula Rhodos, architect şi urbanist greco-macedonean din secolul al IV-lea î.Ch., arhitectul oraşului Alexandria, urbe fondată de Alexandru Macedon, a avut o idee aproape nebunească.
Ca şi cum ar respecta cu cea mai mare stricteţe spusele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, călugării pe care i-am văzut în capitala Kareya şi prin mânăstiri sunt subţiri ca nişte nuiele.
De ce a fost aleasă Kareya drept Capitala Sfântului Munte Athos? În afara raţiunilor de vechime monastică, ea este situată în centrul vestitului istm ortodox întins ca un puternic deget divin în apele albastre ale Mării Egee. Un deget urieşesc, în suprafaţă de circa 360 kilometri pătraţi prin înmulţirea lungimii de aproape 30 de km şi a unei lăţimi medii de l2 km.
Înălţătoare este cuvioşia smerită şi mişcătoare sărăcia şi modestia straielor monahiceşti ale călugărilor pe care i-am întâlnit peste tot în capitala Kareya a Sfântului Munte Athos!
În primăvara acestui an am continuat un nou proiect „Cărţi pentru Republica Moldova”. Am invitat să participe la acest proiect Inspectoratul Şcolar Bihor, Universitatea din Oradea şi Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”.
În capitala Kareya a Sfântului Munte aflăm de la monahii athoniţi cele două mari atracţii religioase ale capitalei: icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului intitulată Axion estin ( Cuvine-se cu adevărat…) şi piatra pe care au fost executaţi mai mulţi călugări de către cruciaţii latini.
După sfânta slujbă a miezonopticii de la schitul Colciu, care a avut o mare însemnătate pentru fiecare dintre noi, pelerinii din Oradea şi Bihor simt că s-a întâmplat ceva. Parcă nu mai suntem noi, cei de dinaintea ceremoniei nocturne...
La Ştei, delegaţia noastră a fost întîmpinată cu multă căldură şi preţuire de primarul Iulian Balaj, atitudine răsplătită, la rândul ei, de către scriitori cu cea mai mare consideraţie.
Cea de-a patra ediţie a pelerinajului poetic iniţiat de către Cenaclul literar Barbu Ştefănescu Delavrancea al Baroului Bihor a debutat în dimineaţa zilei de duminică, 21 august, cu un grup de membri ai Cenaclului care au depus o coroană de flori întru amintirea marelui dramaturg Barbu Ştefănescu Delavrancea (1858-1918).
