Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei (SEIP) Bihor a finalizat, zilele trecute, listele electorale permanente, acestea fiind deja comunicate primăriilor, partidelor politice şi, bineînţeles, birourilor electorale de circumscripţie. Conform acestora, în municipiul Oradea, din totalul populaţiei de aproximativ 240.000 locuitori care figurează în evidenţele SEIP, 185.598 de cetăţeni ar avea drept de vot. Paradoxal, cifrele furnizate de SEIP diferă flagrant de cele raportate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS)? După recensământ, populaţia-i la... pământ La 1 ianuarie 2004, în evidenţa Direcţiei Judeţene de Statistică figurau 207.270 orădeni, cu circa 500 mai mulţi decât la Recensământul din 2002, respectiv cu 15.000 mai puţini decât la Recensământul din 1992. Oricât am încercat să ne amăgim cu ideea că populaţia este foarte îmbătrânită în România, e greu să acceptăm faptul că, în municipiul Oradea, ar fi doar 21.672 de persoane fără drept de vot (aici incluzând atât tinerii până în 18 ani, cât şi persoanele decăzute din dreptul de a-şi exercita dreptul de vot). Motiv pentru care am considerat că o explicaţie am putea primi de la Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei (SEIP) Bihor. "Întotdeauna există diferenţe între datele pe care le deţine Direcţia Judeţeană de Statistică şi cele pe care le avem noi. Conform evidenţei noastre, populaţia din Oradea este de aproximativ 240.000 de persoane şi nicidecum 207.270, cum a declarat Statistica", ne spune subcomisarul de Poliţie, Dana Ursuţa. Tineretul studios, diminuat dubios? Cum, în prezent, în evidenţele Inspectoratului Şcolar Judeţean figurează circa 40.000 de copii şi tineri între 4 şi 18 ani, cuprinşi într-o formă organizată de învăţământ (preşcolar, gimnazial, preuniversitar), şi dacă adăugăm cei peste 7.000 de copii orădeni născuţi în perioada 2000-2004, rezultă că numărul aproximativ al cetăţenilor cu drept de vot în Oradea poate fi de maximum 160.000, cu 25.000 mai puţin decât cel care figurează în listele electorale permanente transmise birourilor electorale de circumscripţie. Printre primii perdanţi ai acestei sarabande a cifrelor se vor număra candidaţii independenţi în alegerile locale, care, dacă optează pentru funcţia de consilier, ar trebui să facă dovada susţinerii candidaturii de către cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, respectiv 2% în cazul în care doresc să probeze eşarfa de primar. Nu trebuie scăpat din vedere nici aspectul diminuării numărului maxim de mandate pentru administraţia locală, Oradea riscând ca, după ce va pierde patru consilieri în viitoarea legislatură, să piardă alţi patru o dată cu scăderea populaţiei municipiului sub pragul de 200.000 de locuitori. x Credem că este în interesul tuturor partenerilor electorali şi a instituţiilor implicate în buna derulare a acestui proces, clarificarea cât mai urgentă a numărului de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente, cu atât mai mult cu cât, în urma unui simplu calcul, se poate lesne constata că, cel puţin la Oradea, diferenţa dintre populaţia totală, conform evidenţelor DJS şi cea cu drept de vot, conform evidenţelor SEIP, este îngrijorător de mică.