Coronamentul lor adăpostește sute de specii vegetale și animale. Pădurile de laminare, alge brune care pot atinge lungimi de câțiva metri, sunt amenințate de încălzirea oceanului planetar, iar dispariția lor ar avea consecințe în lanț asupra ecosistemelor și pescuitului, informează AFP.

„Am văzut arici-de-mare, merluciu, mici polaci aurii”, a declarat Martial Marzloff, revenind la suprafață după o scufundare de aproximativ 20 de minute în Marea Iroise, o porțiune a Oceanului Atlantic care scaldă vârful Peninsulei Bretania din vestul Franței.

Acest cercetător în ecologie marină realizează împreună cu alți trei scafandri de la Institutul Francez de Cercetare pentru Exploatarea Mării (Ifremer) măsurători asupra pădurii de alge laminare din arhipelagul Molene, considerată una dintre cele mai mari din Europa.

Echipați cu un metru de croitorie, scafandrii plonjează pe rând până la o adâncime de aproximativ zece metri pentru a măsura dimensiunea algelor.

„Am constatat aici mai multe episoade cu mortalități destul de importante. Ideea este de a vedea cu ce viteză populația locală își regăsește starea inițială”, a explicat Martial Laurans, cercetător în ecologia pescuitului, care coordonează studiul.

În anumite locuri, câteva mii de tone de biomasă de alge au dispărut, așa cum s-a întâmplat în 2023, fără ca cercetătorii francezi să înțeleagă pe deplin motivele. „Chiar dacă, în mod clar, schimbările condițiilor mediu pot explica această tendință”, a nuanțat coordonatorul studiului. Aceste plante 'au limite de temperatură în jurul pragului de 18°C. Așadar, când temperatura depășește 18°C, ele intră în rezistență”, a adăugat el.

 

Dispariții locale

În sudul Bretaniei, unde apa de suprafață este mai caldă, specia de alge Laminaria hyperborea a dispărut complet din unele locuri și a înregistrat un regres puternic în celelalte.

În regiunile Hauts-de-France și în Normandia (situate mai la nord), unde apa se încălzește pe timpul verii, o altă specie, Laminaria digitata, a devenit mai rar întâlnită în unele zone și a dispărut în altele. Iar în Pays basque (în sud-vestul Franței) și în nordul Spaniei, o a treia specie (Laminaria ochroleuca), deși este adaptată la ape mai calde, începe să piardă teren.

În 2013, într-un articol publicat în revista Plos One, oamenii de știință au prezis dispariții locale ale speciei Laminaria digitata pe coastele franceză, engleză și daneză, începând din anii 2050.

„Nordul Norvegiei va deveni probabil, pe termen lung, o zonă de refugiu pentru această specie, pentru că ea se retrage acum cam peste tot”, a rezumat Dominique Davoult, profesor-emerit la stațiunea biologică Roscoff din vestul Franței și coautor al studiului.

 

Coronament protector

Afectate de căldura apei, algele laminare sunt afectate și de creșterea nivelului de precipitații și de inundații de pe continentul european, în urma cărora cantități mari de apă tulbure și apă dulce sunt deversate în ocean. 'Este, evident, ceva nefast pentru dezvoltarea algelor, care au nevoie de luminozitate pentru a-și face fotosinteza', a declarat Sandrine Derrien-Courtel, cercetătoare în ecologie bentonică la laboratorul CESCI din cadrul stațiunii marine Concarneau din Bretania.

Dispariția acestor păduri de alge laminare riscă să ducă și la dispariția a numeroase specii marine care trăiesc, se hrănesc și se înmulțesc în aceste perimetre. Algele „sunt la fel ca o pădure, ele formează ceea ce denumim un coronament. Și există multe specii care trăiesc sub el. Coronamentul oferă protecție împotriva luminii prea puternice, precum și împotriva hulei marine, spărgând curenții”, a explicat Dominique Davoult, descriind 'medii de viață foarte bogate”.

În plus față de sute de specii de alge mici, pădurile de alge laminare găzduiesc moluște, homari, mici rechini, caracatițe, arici-de-mare, stele-de-mare, crabi și pești juvenili precum polaci aurii.

„Când habitatul lor a dispărut, mediul marin sărăcește: pescarii spun, într-adevăr, că acolo unde pădurile de alge laminare au dispărut, nu mai găsesc la fel de mulți pești și crustacee”, a explicat Sandrine Derrien-Courtel.

De altfel, pescarii sunt cei mai afectați. În Finistere - departament francez din vârful Peninsulei Bretania -, recoltarea algelor asigură mijlocul de trai pentru aproximativ treizeci de familii care folosesc nave de pescuit alge, în primăvară și pe durata verii.

Dar „sezoanele de pescuit tind să fie mai scurte”, regretă Pascal Treguer, în vârstă de 52 de ani, un pescar care recoltează alge marine de 14 ani în zona Lampaul-Ploudalmézeau. „Algele nu mai cresc la fel de mult. Există în continuare plante, dar sunt mult mai scurte”, a adăugat el.