Nume celebre, oameni bogați condamnați și dispăruți fără urmă sau găsiți după mult timp. Cele mai cunoscute cazuri și ce se ascunde în spatele lor, de la sistemul penitenciar și până la acuzații că Justiția nu mai e legată la ochi, ci privește atent ajutată de servicii.

 

AVRAHAM MORGENSTERN - a fugit înainte de condamnare. Un polițist cercetat pentru că nu a anunțat dispariția lui

Ultimul și cel mai cunoscut caz este cel al omului de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta a fost condamnat vineri la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel București. Este acuzat de evaziune fiscală pentru că nu a înregistrat veniturile din trei contracte încheiate cu RAEDPP Constanţa şi o firmă şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri.

Doar că sentința a venit în aceeași zi în care autoritățile au anunțat că Morgenstern nu mai e de găsit. Dispăruse încă din data de 15 mai, dar polițistul în fața căruia se prezenta omul de afaceri săptămânal, în cadrul controlului judiciar, a anunțat abia după două săptămâni că Morgenstern nu mai vine la secție.

În aceeași zi în care afaceristul era condamnat, Poliția a anunțat că șeful Secției 6 și adjunctul lui au fost trecuți în funcții inferioare, iar polițistul însărcinat cu supravegherea judiciară este suspectat de favorizarea infractorului.

Autoritățile nu știu în acest moment unde este Morgenstern.

 

PUIU POPOVICIU - de negăsit după cea fost condamnat la șapte ani de închisoare. Avocatul său este fost director FBI

Poza afaceristului Puiu Popoviciu a fost pusă pe lista celor urmăriți internaționali, după ce nu a putut fi încarcerat în data de 3 august, atunci când a fost condamnat la șapte ani de închisoare.

Imediat au apărut speculațiile că se ascunde în Monaco, la Londra sau în Statele Unite.

Nimeni nu știe însă exact când și unde a plecat. Un lucru este totuși cert. Milionarul român și-a angajat un avocat cu greutate, fostul director FBI, Louis Freeh, care recent a vorbit despre o evaluare independentă a condamnării clientului său.

"Sentinţa şi condamnarea nu sunt susţinute nici de fapte, nici de legi. Am efectuat evaluarea cu asistenţa unei echipe de experimentaţi foşti procurori federali şi foşti agenţi speciali ai FBI, unul dintre ei fiind vorbitor fluent de limba română", potrivit sursei citate.

Astfel, echipa lui Louis Freeh a examinat dovezile prezentate la proces împotriva omului de afaceri, inclusiv probele prezente în documente şi înregistrările conversaţiilor sale.

"Spre exemplu, principalul martor al procurorilor, care încercase repetat, dar fără succes să îl facă pe domnul Popoviciu să se incrimineze singur recurgând la înregistrări secrete a recunoscut în instanţă că nu fusese mituit de domnul Popoviciu- în contextul în care presupusa mită consta în două sticle de lichior şi în materiale promoţionale (un stilou, o agendă şi calendare). Fostul ministru al Educaţiei şi alţi martori au declarat în instanţă că terenul din Băneasa nu a fost niciodată proprietatea publică, astfel că acuzaţia de abuz în funcţie nu se poate susţine", se mai arată în comunicatul de presă.

Louis J. Freeh a deţinut funcţia de director al Biroul Federal de Investigaţii (FBI), iar acum conduce firma de avocatura Freeh Group International Solutions.

Gabriel Popoviciu a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare cu executare, pentru tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti (USAMV).

Autoritățile nu au furnizat informații că ar avea indicii unde se află Gabriel Popoviciu.

 

SEBASTIAN GHIȚĂ - prins în luna aprilie în Serbia. După patru luni, nu se știe când va fi extrădat

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri a fost fuga lui Sebastian Ghiță, om de afaceri, mai apoi patron media și politician, care se învârtea în cele mai înalte cercuri.

Relații despre care a vorbit chiar el în înregistrările pe care le-a lăsat în urma sa și care aveau să ”detoneze” un întreg sistem și să lovească la vârful SRI.

La scurt timp după dispariția sa, în luna decembrie 2016, România TV, postul deținut de Sebastian Ghiță, făcea publică prima înregistrare. Fugarul vorbea despre cum a cunoscut-o pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef DNA, în sediile SRI, la K2, K4 şi T14. A doua casetă oferea detalii despre Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi şi despre dosarele ”lucrate” în atelierele Binomului, special pentru patronii media.

Au urmat celelalte casete cu detalii despre modul în care se făceau dosarele penale și cum fostul preşedinte Traian Băsescu are înregistrări cu Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi Camelia Bogdan. Mai mult, postul a prezintat o înregistrare cu Traian Băsescu în care acesta susţinea că ştie cum a fost condamnat Dan Voiculescu şi cum era aranjată mutarea Cameliei Bogdan în locul magistratului Mustaţă.

În altă înregistrare, Sebastian Ghiţă spunea că Victor Ponta ar fi fost şantajat de Florian Coldea pentru a o propune pe Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al DNA, în numele reprezentanţilor Statelor Unite ale Americii. Au urmat apoi detalii despre relația personală pe care o avea cu Kovesi și prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea. Pentru a demonstra relaţia strânsă cu familia Coldea, Ghiţă a făcut publică o fotografie în care era soţia lui Florian Coldea, angajată a SRI, şi soţia lui Sebastian Ghiţă. Poza era dintr-o vacanţă petrecută la Disneyland.

SRI a anunțat că a efectuat o verificare internă dar Florian Coldea, omul doi din Serviciul de Informații, nu a fost găsit vinovat de colegi. A preferat totuși să treacă în rezervă. Laura Codruța Kovesi s-a limitat să spună că nu va comenta „afirmațiile unui inculpat fugar”.

Despre fuga lui Ghiță au fost multe speculații, în contextul în care acesta fusese pierdut de un echipaj de filaj chiar în momentul în care pleca de la o petrecere a SRI.

În cele din urmă, Ghiță a fost găsit în data de 14 aprilie 2017, în Serbia. Se plimba noaptea pe stradă, alături de fratele său, și avea asupra sa acte false, de Slovenia. Autoritățile sârbe l-au arestat și apoi l-au eliberat, Ghiță având obligația să se prezinte periodic la Poliție. De atunci au trecut patru luni, iar autoritățile române nu știu când va fi extrădat.

„Soluționarea cererii de extrădare privindu-l pe numitul Ghiță Sebastian este supusă exclusiv legislației naționale a Republicii Serbia, prin aceasta înțelegând inclusiv procedura, durata de soluționare a cauzei și termenele”, precizează Ministerul Justiției, în răspunsul solicitat de agenția Mediafx.

 

NICOLAE POPA - adus în țară după 11 ani: „Cred că nu am fost căutat”

Nicolae Popa a fost condamnat în lipsă, în anul 2000, la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, iar în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi.

Popa plecase însă din țară. A fost adus în România, din Jakarta, abia 11 ani mai târziu, în 2011.

Numele său a revenit recent în atenție, după ce în una dintre casetele transmise de Sebastian Ghiță vorbea tocmai despre faptul că Popa a fost transferat în România cu un avion plătit de o firmă de construcţii din Ploieşti, care a primit 20.000 de euro de la Asesoft, „la cererea statului român şi a doamnei Kovesi”.

Într-un interviu acordat Antena 3, Popa a afirmat că a fost adus cu un avion privat gol. Acesta spunea că nu a fost arestat de Interpol, ci de o secţie a poliţiei indoneziene care se ocupa de securitatea cibernetică.

„Cred că nu am fost căutat sau nu a existat interes. Eu am fost judecat si condamnat în lipsă. Nu am fost niciodată cercetat, nu am dat nici declaraţie în cele două dosare în care am avut condamnări. Urmărirea penală a fost semnată de către Jurj Remus, o să îl regăsiţi peste vreo 13 ani în procesul ginerelui domnului Băsescu.”, a spus Popa, pentru Antena 3.

O reacție, privind transportul lui Popa, a venit și din partea Poliției Române care a anunțat că legea a fost respectată, iar banii au fost plătiți de Ministerul de Interne.

 

România protocoalelor secrete

Sebastian Ghiță nu este singurul care a vorbit în ultimii ani despre implicarea serviciilor în actul de justiție.

Problema a fost ridicată de politicieni, ONG-uri și chiar de oameni din sistemul judiciar, atunci când a venit vorba despre protocoalele SRI cu parchetele.

„O problemă nelămurită până azi, însă, de aproape doi ani, continuă să fie cum au devenit instanţele de judecată «câmp tactic» pentru SRI şi ce fel de acţiuni specifice serviciilor de informaţii desfăşoară SRI în instanţe. Ar fi fost rolul CSM-ului să clarifice acestă situaţie, însă acesta a preferat să evite să o facă. CSM-ul anterior a pronunţat în 2015 o hotărâre, bazată tot pe note secrete primite de la SRI, în care a susţinut că afirmaţia potrivit căreia instanţele au devenit «câmp tactic» pentru SRI nu afectează independenţa justiţiei. Până la urmă, iată, problema implicării SRI în justiţie este mult mai complexă şi va trebui clarificată cât mai rapid. UNJR i-a trimis o solicitare preşedintelui Klaus Iohannis să includă pe agenda şedinţei de la finalul lunii ianuarie «declasificarea tuturor hotărârilor CSAT prin care serviciilor de informaţii li s-au trasat atribuţii în combaterea infracţiunilor». Cât de importantă ar fi o astfel de măsură?”, declara Dana Gârbovan, președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, într-un interviu pentru Mediafax.

În ultimele zile, dosarul Mazăre- Strutinsky a intrat din nou în atenția publică, după ce omul de afaceri Sorin Strutinsky, inculpat în dosar, a solicitat Inspecției Judiciare și mai apoi instanței să verifice de ce la capitolul beneficiari ai interceptărilor sunt trecute două unități ale SRI. Mai exact, datele obținute de serviciul Tehnic al DNA aveau ca beneficiari secundari două unități din București și Constanța.

În același caz, vicepreşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, deputatul Marian Cucşa, a anunțat că va cere explicații Serviciului de Informații.

Tot legat de interceptări, la începutul acestui an, un avocat din Cluj a cerut tuturor instanțelor din țară numărul interceptărilor telefonice solicitate. Așa a avut avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, surpriza să afle că în perioada 2010–2015, au fost ascultate circa 300.000 de persoane.

 

Unul dintre cei mai ascultaţi primari

„Şi eu am avut telefonul ascultat. Mă număr printre cele 1.549 de persoane interceptate, în Gorj, în perioada 2010-2015. Enorm de multe, la noi ca la nimeni! (...) Mi le-au arătat, mi s-a spus că am fost ascultat, nu am nimic de ascuns, asta este. Singurul lucru este că mai vorbesc şi eu cu câte o fată. Ar fi culmea la cât alerg şi la cât muncesc să nu mai vorbesc şi eu cu câte o fată. Iniţial nu am ştiut că e ascultat, nu-ţi spune nimeni, din contră. Te agită, îţi trimit tot felul de săgeţi, aceasta este metoda. E o bazaconie cu sunetele care s-ar auzi în timpul convorbirilor. Acestea sunt timpurile, în perioada aceasta trăim şi, din păcate, aprobările sunt date de către judecători, care ar trebui să ia mult mai în serios propunerile făcute de poliţişti şi de Parchet”, a declarat corespondentului Mediafax, Sorin Bucurescu, primarul comunei Slivileşti.

În total, la nivel naţional, 61 de instanţe au admis tot ce s-a cerut, la capitolul interceptărilor telefonice. Printre acestea se află şi două din judeţul Gorj: Judecătoria Târgu-Cărbuneşti şi Judecătoria Motru. La Judecătoria Târgu-Cărbuneşti, toate cele 186 de cereri au fost admise. Şi la Judecătoria Motru, procentul a fost de 100%. La Târgu-Jiu însă au fost şi 19 cereri respinse, din 431.

În partea a doua veți afla detalii despre alte cazuri de fugari celebri, dar și povestea milionarul care a murit în timp ce își ispășea pedeapsa și care a lăsat în urma sa o scrisoare ce conține detalii despre experiența trăită într-o închisoare românească.

Un sistem penitenciar pentru care CEDO cere soluții urgente. Pe hârtie, deocamdată, și asta în condițiile în care România nu a mai construit o închisoare din 1994. (Mediafax)