Conform art. 1 din Legea 241/2005 - “Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătură cu acestea”. Acest act normativ, adoptat la vremea respectivă cu mult fast, a fost şi este şi în prezent la baza luptei pe care statul o realizează cu fenomenul de evaziune fiscală şi consecinţele acestuia, mai ales în contextul în care în ultimul raport de ţară publicat de către Comisia Europeană, la capitolul fiscalitate, se evidenţiază faptul că - “deficitul de încasare a TVA este în continuare printre cele mai ridicate din UE”, fiind estimat un deficit de 32%.

În acest context, Curtea Constituţională, marţi în data de 14 decembrie 2021 a emis un comunicat de presă prin care aduce la cunoştinţa publicului faptul că - “sintagma „pretențiile părții civile”, cuprinsă în dispozițiile art.10 alin.(1) din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr.55/2021, este neconstituțională”. Textul actului normativ analizat de către instanţa de contencios constituţional evidenţia - “În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretenţiile părţii civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”. Curtea Constituţioanală a apreciat că - “aplicarea cauzei de reducere a pedepsei reglementată de Legea nr.241/2005 poate fi condiționată de către legiuitor, printre altele, de plata voluntară și în integralitate a prejudiciului cauzat, iar nu de plata pretențiilor părții civile”. Argumentul folosit de către instanţa de contencios constituţioanal este unul cât se poate de logic şi unul care duce în practică la prevenirea unor posibile abuzuri, întrucât s-a considerat - că - “Îndeplinirea condiției referitoare la acoperirea integrală a pretențiilor părții civile este indisolubil legată de cuantumul acestora, neputând fi influențată de stabilirea cuantumului prejudiciului de către procuror”. Chiar dacă această decizie ar putea fi considerată ca fiind un past în spate în lupta împotriva fenomenului de evaziune fiscală, o astfel de concluzie ar fi greşită, însăşi instanţa evidenţiind faptul că - “Acest fapt determină fie crearea unui impediment de natură să împiedice acoperirea sumei respective și implicit a aplicării cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, fie crearea unei situații de natură a avantaja anumiți inculpați”. Aşadar, se evidenţiază că prin această tehnică de redactare, s-ar putea ajunge printre altele la descurajarea inculpaţilor de a achita prejudiciului. Menţionăm expres faptul că, prin Lege 55 din 2021 art. 10 din Legea 241 din 2005 a fost modificat, în prezent din  configuraţia acestuia lipsind menţiunea - “pretențiile părții civile”.