Odată stabilite condiţiile generale de admisibilitate a probelor în cadrul procesului civil, fapt care l-am făcut prin intermediul articolului de săptămâna trecută, în cele ce urmează ne vom apleca atenţia asupra unor elemente particulare de administrare a probei cu matori.

Astfel, conform articolului 311 aliniatul 1 Cod procedură civilă, odată încuviinţată proba cu martori, instanţa de judecată va proceda la citarea acestora şi audierea lor, iar înlocuirea unui martor deja încuviinţat nu se poate face decât – “în caz de moarte, dispariţie sau motive bine întemeiate, caz în care lista se va depune sub sancţiunea decăderii, în termen de 5 zile de la încuviinţare” (articolul 311 aliniatul 2 Cod procedură civilă).         Dacă martorul, deşi a fost citat, nu se înfăţişează în faţa instanţei de judecată, instanţa de judecată poate, să dispună citarea acestuia cu mandat de aducere, iar în cauze care sunt urgente martorul să fie adus cu mandat de aducere chiar la primul termen de judecată (articolul 313 aliniatul 1 şi aliniatul 2 Cod procedură civilă). Trebuie evidenţiat faptul că nu oricine poate să aibe calitatea de martor în cadrul unui proces civil, astfel, conform articolului 315 aliniatul 1 punctele 1 până la 5 din cadrul Codului de procedură civilă, nu pot să fie ascultaţi ca şi martori: rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv; soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul; cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi; persoanele puse sub interdicţie judecătorească; cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă. Deşi, această interdicţie stabilită de către legiuitor este una imperativă, tot legiuitorul evidenţiază faptul că, părţile din cadrul unui litigiu pot să convină, în mod expres ori tacit ca martorii care sunt: rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv; soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul; cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi să fie audiaţi. Cu toate acestea, articolul 316 Cod procedură civilă instituie o regulă imperativă de la care nici măcar părţile nu pot să deroge, mai precis – “În procesele privitoare la filiaţie, divorţ şi alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele şi afinii prevăzuţi la art. 315, în afară de descendenţi”. Ţinem să evidenţiem faptul că există şi persoane care prin raportare la calităţile deţinute, sunt scutiţi de la obligaţia de a depune mărturie, iar printre aceştia legiuitorul la articolul 317 Cod procedură civilă aminteşte: slujitorii cultelor, medicii, farmaciştii, avocaţii, notarii publici, executorii judecătoreşti, mediatorii, moaşele şi asistenţii medicali şi orice alţi profesionişti cărora legea le impune să păstreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunoştinţă în cadrul serviciului ori în exercitarea profesiei lor.