Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a plecat ieri la Moscova pentru a avea o întrevedere trilaterală cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, şi cu liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov. Smirnov a subliniat încă de acum o săptămână că va repune în discuţie semnarea unui acord de parteneriat şi cooperare între Transnistria şi Republica Moldova, ceea ce ar însemna, de fapt, recunoaşterea independenţei regiunii.

Partidele de opoziţie din Moldova au condamnat încercarea lui Voronin de a se preocupa de problema transnistreană la sfârşitul campaniei electorale, acuzându-l pe liderul moldovean de dorinţa de a obţine capital de imagine în urma acestei acţiuni. De asemenea, lui Voronin i s-a cerut să se abţină de la semnarea unor documente în numele Republicii Moldova, deoarece nu are un mandat în acest sens. Opoziţia este de părere că Voronin ar trebui să-i ceară lui Medvedev retragerea armatei ruse, conform acordului de la Istambul. Acest plan al Rusiei pentru reglementarea transnistreană riscă să fie compromis, având puţine şanse să ofere chiar rezultatele dorite de Moscova. Dacă Moldova insistă pentru necesitatea unirii celor două maluri ale Nistrului, autoritatea din Transnistria doreşte o separare definitivă. Situaţia devine şi mai complicată din perspectiva alegerilor care se vor desfăşura în Moldova. Cu toate acestea, Rusia şi-a pus toate speranţele în semnarea triumfală a documentului cadru care să consfinţească principiile reunificării Moldovei. Realizarea cu succes a acestui fapt i-ar fi permis Kremlinului să-şi întărească influenţa în regiune şi, pe de altă pate, să ofere Occidentului o mostră din capacitatea sa de a rezolva problemele şi conflictele zonale. Până săptămâna trecută, totul părea că decurge conform planului, Igor Smirnov declarând că a acceptat propunerea preşedintelui Rusiei de a se întâlni cu Vladimir Voronin pe teritoriul rus. Apoi, acelaşi Smirnov a venit cu propunerea sa de acord de cooperare cu Chişinăul, iar situaţia nu se mai mulează pe planurile iniţiale. Voronin ar încerca să obţină un credit din partea Rusiei, în schimbul semnării unei declaraţii de pace. Chişinăul se pare că a pregătit deja proiectul pentru o astfel de declaraţie, care să fie adoptată la sfârşitul întrevederii trilaterale. În document există puncte referitoare privind neutralizarea forţei de către părţi, restabilirea integrităţii teritoriale a Moldovei în graniţele existente în 1990 şi statut special de drept pentru Transnistria. Este însă greu de crezut că varianta Chişinăului va fi acceptată în cadrul discuţiilor trilaterale.