Zilele trecute, Duma de Stat, camera inferioară a legislativului de la Moscova, a propus în mod oficial preşedintelui Dmitri Medvedev şi Guvernului rus renunţarea la tratatul de prietenie şi cooperare cu Ucraina, dacă fosta republică sovietică va continua demersurile pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Aceste presiuni exercitate la adresa Kievului vin pe fondul începerii la Sankt-Petersburg a unui important summit al liderilor din statele CSI.

Parlamentarii din Duma de Stat au ridicat problema relaţiilor tensionate dintre cele două foste republici sovietice şi aplicarea Tratatului bilateral de prietenie, cooperare şi parteneriat, semnat în 1997. În document se prevede că dacă Ucraina se alătură Planului de Acţiuni în vederea aderării (MAP) sau va întreprinde alte acţiuni în vederea integrării în NATO, atunci Moscova va considera acest lucru drept o renunţare unilaterală din partea Ucrainei la tratatul de prietenie, colaborare şi parteneriat cu Rusia. Aceste demersuri aparţin aripii dure din Duma de Stat şi vin pe fondul recentei intensificări a discursului războinic al autorităţilor ruse la adresa Ucrainei, ameninţată, cu vreo trei luni în urmă, să nu se mire dacă se va trezi cu rachetele balistice nucleare ruse îndreptate spre teritoriul ei, în cazul în care Kievul va insista să facă demersuri pentru aderarea la NATO sau va permite instalarea de baze ale Alianţei pe teritoriul său. Unii deputaţi ruşi au declarat că în loc de declaraţii, Rusia ar trebui chiar să treacă la fapte concrete împotriva Kievului. Tratatul dintre cele două state semnat în 1997 prevede că cele două părţi se angajează să se abţină de la participarea sau susţinerea unor acţiuni care ar viza una dintre părţi şi să nu autorizeze folosirea teritoriului lor pentru a aduce atingere securităţii celeilalte părţi. De asemenea, este asumat angajamentul de a se dezvolta relaţii conform principiilor de respectare a integrităţii teritoriale şi neaplicare a forţei. Tratatul a fost semnat pe o perioadă de 10 ani, fiind prelungit până în anul 2017, oricare dintre semnatari putându-se retrage, dacă doreşte, aspect invocat deseori de grupările separatiste rusofone din Crimeea care cer alipirea regiunii la Federaţia Rusă. În declaraţia adoptată de Duma de Stat, deputaţii ruşi critică şi decretul semnat de liderul de la Kiev, Viktor Iuşcenko, prin care acesta a cerut forului legislativ ucrainean pregătirea unei legi privitoare la încetarea, din 2007, a tuturor acordurilor internaţionale care fac din Sevastopol baza Flotei ruse la Marea Neagră. Summitul de la Sankt-Petersburg este primul după transferul de putere ce a avut loc la Moscova, în urma căruia Dmitri Medvedev a ajuns preşedinte al Federaţiei Ruse. Este de aşteptat ca lucrările summitului să nu aducă nimic nou în raportul de forţe din cadrul organizaţiei post-sovietice. Deci, Rusia va avea şi pe viitor şi pâinea şi cuţitul.