Criza economică mondială a adus o ascuţire a luptei pentru putere, până acum latentă, între apropiaţii lui Vladimir Putin şi aşa zişii liberali, termen sub care s-au încolonat o mulţime de oameni de afaceri şi politicieni care exercită influenţe asupra raporturilor economice şi financiare ale Rusiei. Din acest grup face şi preşedintele Dmitri Medvedev.

Apariţia crizei financiare şi economice a scos această luptă la suprafaţă din culisele ascunse ale palatelor din Moscova. Lupta implică acuze publice, doasare scoase la lumină şi atacuri în justiţie. Astfel se explică reiniţierea unei anchete la Ministerul de Finanţe cu privire la o fraudă în interiorul instituţiei. Ancheta este privită de mulţi ca fiind un atac cu motivaţie politică, mai ales după ce titularul postului, Aleksei Kudrin, a oprit ajutorul direct acordat companiilor ruseşti care se luptă să-şi refinanţeze împrumuturile externe. Pentru că aceste companii au legături cu lumea politică, la fel ca în toată lumea, precum şi cu serviciile de informaţii, decizia ministrului de Finanţe a alimentat furia celor care doreau să obţină banii statului pentru a-şi salva afacerile. Aşa că, pe fondul imaginii şifonate a ministrului de Finanţe datorită crizei mondiale, prim-vicepremierul Igor Sechin a şi lansat un atac asupra liberalilor, prin acuze aduse unor oficiali ai ministerului de Finanţe cum că ar fi deturnat milioane de dolari dintr-o înţelegere de lichidare a datoriilor pe care Rusia le are către statul alegerian. Rezultatele anchetei vor fi trimise unui tribunal, urmărindu-se astfel ca oamenii lui Putin să-şi pună un om de-al lor la cârma Ministerului de Finanţe care este controlat acum de liberali. Pe vremea când economia rusă încă funcţiona, Ministerul de Finanţe a decis ca banii obţinuţi din vânzarea de petrol să fie plasaţi într-un fond de stabilizare, spre disperarea afaceriştilor lui Putin care s-au văzut limitaţi de la sacul cu petrodolari. Cu toată ancheta şi hărţuială la care este supus, ministrul Kudrin a procedat corect în iniţiativele sale. Acest fond de stabilizare prinde foarte bine ţării, care este afectată de scăderea preţului la petrol şi gaze naturale şi de faptul că a pompat resurse financiare importante în salvarea băncilor. Sistarea fondurilor de ajutorare către companii a avut scopul de a le forţa pe acestea să apeleze la băncile salvate pentru ca astfel să poată fi deblocată criza creditului. Dar în politică, dacă faci ce trebuie şi lucruri drepte, rişti să ţi se ia capul, pentru că joci împotriva echipei. Nu contează deloc că faci un bine ţării.