Forţele prooccidentale ucrainene, care au obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative anticipate, se lansează în consultări-maraton pentru a forma o coaliţie pe care preşedintele Petro Poroşenko vrea să o vadă continuând calea procesului de pace în estul ţării, relatează AFP.

Primele rezultate oficiale - publicate în noaptea de duminică spre luni - confirmă avansul principalelor cinci formaţiuni favorabile unei apropieri de Uniunea Europeană (UE), dintre care unele sunt naţionaliste, dar şi faptul că preşedintele nu va putea să guverneze singur şi că va fi nevoit să accepte compromisuri. Scorul acestora (aproximativ 70% din voturile exprimate) reprezintă un val prooccidental fără precedent de la proclamarea independenţei ţării, în 1991. Alt semn că ţara a vrut să întoarcă spatele trecutului sovietic - comuniştii par să nu mai intre în Parlament. Aceste alegeri legislative anticipate confirmă o înnoire radicală a puterii în Ucraina, care s-a confruntat în mai puţin de un an cu răsturnarea de la putere a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, anexarea Crimeei de către Rusia şi o insurecţie a separatiştilor proruşi în estul ţării care a degenerat în război. Această criză a făcut totodată ca opoziţii geopolitice să degenereze în cea mai dură confruntare de la Războiul Rece între Occident şi Rusia, acuzată că-i susţine militar pe rebelii din bazinul minier Donbas. Poroşenko a subliniat că ucrainenii au plebiscitat o apropiere "ireversibilă" de Europa, dar şi planul său de pace pentru estul ţării, o zonă în care confruntările între rebeli proruşi şi forţele ucrainene s-au soldat cu peste 3.700 de morţi potrivit ONU. Decretarea unui armistiţiu pe 5 septembrie, negociat cu participarea Rusiei, nu a permis o încetare totală a confruntărilor armate şi a fost criticată de o parte a populaţiei ca o capitulare în faţa insurgenţilor. Publicarea unor sondaje efectuate la ieşirea din secţiile de votare şi apoi a primelor rezultate parţiale arată că alegătorii nu au vrut să-i dea toată puetrea lui Poroşenko, ales preşedinte în mai, din primul tur. După numărarea a 27% din voturile exprimate, Blocul Petro Poroşenko (21,6%) se află umăr la umăr cu Frontul Popular (21,6%) al premierului Arseni Iaţeniuk, care are astfel şanse să fie menţinut în funcţie. Urmează Samopomici (10,6%), formaţiunea alcătuită din tineri activişti şi combatanţi reveniţi de pe front. Ultimele două formaţiuni sunt susţinătoarele unei poziţii ferme faţă de separatişti şi Moscova, dar nu sunt considerate "partide de război", cum sunt numite Partidul Radical (7,5%) al populistului Oleg Liaşko sau Batkivşcina (5,8%) al fostului premier Iulia Timoşenko. Foştii aliaţi ai lui Ianukovici se menţin prin Blocul Opoziţiei (9,6%), un lucru care nu era aşteptat, dată fiind neîncrederea faţă de regimul fostului preşedinte. Însă, un fapt istoric, Partidul Comunist (3,^%), denunţat de către Poroşenko ca "a cincea coloană" a Moscovei, nu atinge pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament. Preşedintele l-a primit încă de duminică seara pe Iaţeniuk, care a dat asigurări că o coaliţie va fi formată "cât mai rapid, pentru ca Guvernul şi noul Parlament să realizeze rapid reformele indispensabile pentru ţară", cangrenată de corupţie, aflată într-o recesiune profundă şi sub o perfuzie financiară. Poroşenko a dat asigurări că vrea să formeze o alianţă cu Frontul Popular ca "principal partener", dar deschisă şi altor partide.