Negocierile privind programul nuclear iranian intră marţi, la Viena, într-o nouă fază, la fel de delicată ca şi cele precedente, marile puteri şi Teheranul urmând să înceapă redactarea unui acord final.

Textul urmează să pună capăt unei controverse care crează tensiuni şi afectează relaţiile internaţionale de aproximativ zece ani. Obiectivul negociatorilor Grupului 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) şi celor reprezentând Republica islamică este ca Iranul să asigure pe teremn lung restul lumii de caracterul exclusiv paşnic al programului său nuclear şi ca, în schimb, sancţiunile internaţionale care-i sufocă economia să fie anulate. Primele trei şedinţe de negociere, rezultatul unui acord încheiat la Geneva în toamnă, au condus la un optimism prudent. Mohammad Javad Zarif, ministrul de Externe al Republicii islamice, aprecia, după ultima întâlnire de la Viena, în aprilie, că aproape jumătate dintre punctele delicate au fost soluţionate. Unul dintre principalele subiecte de îngrijorare, reactorul de la Arak, pare că a fost soluţionat. Pe de altă parte, experţi tehnici din cadrul AIEA constată, lună de lună, că Teheranul respectă angajamentul pe care şi l-a asumat la Geneva. Documentul promite să fie extrem de complex - un negociator american a comparat procesul cu "un cub Rubik". Între obstacolele care au rămas de trecut se află capacităţile de îmbogăţire a uraniului care-i vor rămâne Iranului după o eventuală înţelegere, şi anume numărul de centrifuge rapide, de nouă generaţie, pe care ţara va putea să continue să le utilizeze.