Parteneriatul Estic al UE, lansat în cadrul summitului de la Praga, nu s-a bucurat de prezenţa unor importanţi lideri europeni. Astfel, Nicholas Sarkozy, Gordon Brown, Jose Luis Zapatero şi Silvio Berlusconi nu au participat la summit, iar cei care au fost prezenţi au părăsit capitala cehă la puţin timp după finalizarea dezbaterilor.

În legătură cu această iniţiativă, Rusia şi-a exprimat preocuparea faţă de faptul că Uniunea Europeană încearcă să construiască o bază de putere la frontierele sale. Nemulţumirea Moscovei a fost amplificată şi de faptul că nici un observator rus nu a fost invitat la negocieri, iar poziţia sa a fost oarecum apărată de cancelarul german Angela Merkel, de altfel singurul lider occidental care a susţinut acest proiect al Parteneriatului Estic, prin sublinirea faptului că potrivit paragrafului 12 al declaraţiei Parteneriatului Estic, ţări terţe precum Rusia, pot lua parte la proiecte concrete în cadrul Parteneriatului Estic. Astfel de declaraţii a făcut iniţial şi Javier Solana care a precizat că iniţiativa nu este îndreptată împăotriva Rusiei. De asemenea, acelaşi Javier Solana a îndemnat Republica Moldova să se implice activ în parteneriatul estic în vederea consolidării relaţilor sale cu UE. În cadrul reuniunii, preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, a criticat România pentru "acordarea de paşapoarte româneşti cetăţenilor ucrainieni" susţinând că va solicita Comisiei Europene să se pronunţe asupra legalităţii unor astfel de acţiuni. În fapt, Parteneriatul Estic a fost un semi-eşec şi asta datorită absenţei unor lideri europeni importanţi. În teorie, acest parteneriat îşi propune să ofere ţărilor din estul Europei un sprijin concret, în vederea consolidării democraţiei şi stabilităţii economice şi politice. Se doreşte implementarea unor politici care să aducă aceste state mai aproape de structurile europene. Statele vizate de această iniţiativă sunt Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Belarus. Dezideratele acestei iniţiative sunt liberalizarea comerţului prin acordarea de fonduri întreprinderilor mici şi mijlocii, implementarea unor programe susţinute prin fonduri UE care să contribuie la îmbunătăţirea sistemului administrativ al statelor respective, încheierea unor acorduri care să permită libera circulaţie în zonă prin eliminarea vizelor, liberalizarea pieţii muncii şi consolidarea securităţii energetice în zonă. Totul pare foarte frumos, dar sunt numai nişte rânduri pe nişte hârtii fără valoare. Adevărul e că liderii importanţi europeni au chiulit în masă, preocupaţi de alte lucruri.