Activele maghiare, precum acţiunile listate la Bursa de la Budapesta şi moneda naţională forintul, sunt în scădere după ce premierul Viktor Orban a dezvăluit planurile pentru un set extins de noi taxe pentru a susţine economia.

Guvernul Ungariei va impune impozite excepţionale pe „profiturile suplimentare" ale băncilor şi ale marilor companii private în încercarea de a limita deficitul bugetar în creştere, recurgând din nou la o politică care l-a ajutat pe Viktor Orban să evite creşterea taxelor pentru familii. Premierul Orban a anunţat pe pagina sa de Facebook că băncile şi companiile care fac „profituri suplimentare", pe fondul situaţiei dificile a războiului din Ucraina şi a creşterii preţurilor, vor trebui să contribuie la costurile de întărire a armatei şi la finanţarea plafoanelor la facturile de energie ale gospodăriilor.

Anunţul a fost făcut la o zi după ce guvernul lui Orban a obţinut puteri speciale prin declararea stării de urgenţă din cauza războiului.

„Vom obliga băncile, asiguratorii, marile lanţuri de magazine, industria energetică şi firmele comerciale, companiile de telecomunicaţii şi companiile aeriene să plătească o mare parte din profiturile lor suplimentare în două fonduri de stat", a declarat Orban. Cele două fonduri ar urma să finanţeze costurile plafonării preţurilor la energie pentru gospodării şi dezvoltarea armatei.

Orban a adăugat că taxele excepţionale se vor aplica în 2022 şi 2023. El a spus că va exista o limită de timp pentru aceste taxe, dar unele dintre taxele sale speciale anterioare au devenit o parte durabilă a regimului fiscal.

Propunerile fiscale reprezintă cea mai recentă serie de măsuri care au alarmat investitorii, în timp ce Ungaria se îndepărtează tot mai mult de Uniunea Europeană şi de aliaţii săi din NATO, scrie publicaţia Bloomberg.

Orban şi-a început săptămâna aceasta cel de-al patrulea mandat consecutiv prin declararea stării de urgenţă, imediat după ce a impus un amendament constituţional care permite guvernului să guverneze prin decret în situaţii precum războiul din Ucraina vecină.

Compania din energie Mol Nyrt, care şi-a văzut profitul crescând din vânzarea ţiţeiului rusesc, a scăzut cu până la 15% la debutul şedinţei de tranzacţionare, în timp ce OTP Bank Nyrt, cea mai mare bancă din Ungaria, a scăzut la un moment dat cu 13%. Forintul s-a apropiat de un minim record faţă de euro. La ora redactării acestei ştiri acţiunile MOL au minus 10% iar cele ale OTP minus 5%. Indicele BUX scade cu 4,2%.

Într-un mesaj video transmis miercuri seară, Orban a afirmat că în acest an şi anul viitor urmăreşte să suplimenteze la buget "cea mai mare parte" din ceea ce a numit "profituri suplimentare" în sectoare precum cel bancar, al asigurărilor, al energiei, al telecomunicaţiilor, al marilor magazine şi al companiilor aeriene. Această sumă ar urma să finanţeze reducerea preţurilor la utilităţi şi să ajute la modernizarea forţelor armate.

„Aceasta este o veste foarte proastă pentru investitori nu doar pentru Ungaria, ci şi pentru întreaga regiune", spune Michal Konarski, analist la MBank SA din Varşovia. "Nu se pot evalua în mod corespunzător acţiunile în acest mediu operaţional, câştigurile pe acţiune fiind aproape imprevizibile".

Ungaria ar putea, de asemenea, să plănuiască să lovească MOL cu o taxă pe importurile de ţiţei rusesc, potrivit lui Tamas Pletser, analist de acţiuni la Erste Group Bank AG din Viena. O astfel de mişcare l-ar putea ajuta politic pe Orban, care este izolat în UE pentru că nu a susţinut interdicţia blocului de a cumpăra petrol rusesc.

Forintul a scăzut cu până la 1% în raport cu euro înainte de a recupera majoritatea pierderilor şi de a se tranzacţiona cu 0,1% mai slab, la 393,08 la ora 11:05 la Budapesta. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale în monedă locală pe 10 ani ale Ungariei a crescut cu 21 de puncte de bază, ajungând la 7,05%, cel mai ridicat nivel din ultima săptămână.

Orban, cel mai longeviv şef de guvern din UE, a intrat în conflict cu blocul comunitar pe teme care variază de la Rusia la imigraţie şi statul de drept.​