Federaţia Rusă şi Norvegia au cerut Comisiei limitelor platoului continental al ONU extinderea zonelor economice din Oceanul Arctic, în condiţiile în care Danemarca a lansat, în Groenlanda, o invitaţie reprezentanţilor americani, canadieni, ruşi şi norvegieni pentru a discuta revendicările teritoriale ale acestor state în regiunea arctică.

Toate aceste state încearcă să obţină avantaje teritoriale şi economice în Arctica, un teritoriu care se presupune că ascunde imense rezerve de hidrocarburi şi care, odată cu topirea gheţarilor şi schimbările climatice, capătă o nouă dimensiune geostrategică.
Delegaţiile participante vor discuta problema delimitării frontierelor maritime şi a unor noi căi navigabile şi pretenţiile teritoriale ale statelor vizând mai ales zone cu precădere din apropierea Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. În ultimii ani, Arctica a devenit motiv de conflict între toate aceste state. Canada şi Danemarca îşi dispută suveranitatea asupra insulei Hans, iar Canada şi SUA nu ajung la un acord cu privire la Pasajul Nord-Vest, cale de navigaţie maritimă ce leagă Oceanul Atlantic de cel Pacific. Rusia şi-a întensificat presiunile pentru renegocierea tratatelor internaţionale ce vizează statutul regiunii arctice. Aceste tratate prevăd în mare că statele semnatare îşi pot extinde dreptul de exploatare a resurselor naturale, minerale şi energetice de la 200 la 350 de mile maritime, dar numai dacă pot demonstra prin studii ştiinţifice că zonele reprezintă o prelungire naturală a platoului lor continental. Federaţia Rusă, care a ratificat Convenţia în 1997, a depus, în 2001, o cerere de extindere a teritoriului său maritim, susţinând că un lanţ muntos submaritim, cunoscut sub denumirea de Lomonosov, care se extinde din Groenlanda în Siberia, ar fi o extensie a platoului său continental, argumentare contestată de Canada şi Groenlanda, care susţin acelaşi lucru, dar în avantajul lor. Moscova se află într-o adevărată cursă pentru acapararea bogăţiilor Arcticii, care devin tot mai accesibile odată cu topirea gheţarilor, fenomen ce permite deschiderea de noi căi navigabile, facilitând explorările petroliere şi transporturile. Deocamdată, ruşii au plasat un drapel rusesc pe fundul oceanului la peste 4.000 de metri adâncime, ca simbol al apartenenţei teritoriale a acestor zone de Moscova, fapt ce l-a făcut pe ministrul danez de Externe să spună că şi Africa de Sud poate să-şi pună drapelul pe Marte, dar asta nu înseamnă ca planeta îi aparţine. Danemarca a avertizat Rusia că nu poate face tot ce vrea după capul ei şi că vor exista tratative şi nogocieri pentru a clarifica situaţia. Oricum, se anticipează că aceste probleme nu se vor rezolva mai devreme de anul 2020.