Elveţienii, în opinia cărora munca le asigură sănătatea şi prosperitatea, ar putea refuza duminică, în cadrul unui referendum la nivel federal, cele şase săptămâni de concediu plătit pe an, propuse în locul celor patru săptămâni cât este concediul în prezent.

Potrivit unui ultim sondaj efectuat de televiziunea elveţiană asupra acestui subiect, doar 30% dintre locuitorii ţării vor vota pentru cele şase săptămâni de concediu pe an. Interogat de cotidianul Le Matin despre acest lucru, Gilbert Gress, un antrenor de fotbal franco-elveţian, a răspuns pe un ton ironic că "dacă am putea vota la noi, în Franţa, cu privire la cele şase săptămâni de concediu, (răspunsul) ar fi «da» în proporţie de 90%". Guvernul elveţian se opune acestui text, la fel ca şi mediile economice, potrivit cărora competitivitatea Elveţiei, ţară în care costurile salariale sunt deja foarte ridicate, ar urma să fie afectată enorm, determinând imediat o creştere a şomajului. Patronatul elveţian EconomieSuisse se opune acestui proiect, din cauza exemplului francez, considerat puţin atractiv. Cu cele 35 de ore de muncă pe săptămână, "francezii au mult mai mult timp liber decât elveţienii, iar acest lucru nu a adus mare lucru" ţării, afirmă organizaţia patronală. Ea adaugă că în Franţa "nivelul şomajului este ridicat, economia este slăbită, iar francezii se îmbolnăvesc de două ori mai mult (opt zile şi jumătate, în medie) decât elveţienii". Scrutinul de pe 11 martie este organizat la iniţiativa organizaţiei sindicale Travail.Suisse, potrivit căreia o treime dintre cetăţenii activi ai Elveţiei suferă de stres la serviciu, iar două săptămâni suplimentare de concediu ar putea remedia această problemă. A venit timpul, apreciază ei, ca muncitorii să se bucure de rezultatele creşterii productivităţii, care a crescut cu 20% între 1992 şi 2007, în timp ce salariile reale au crescut doar cu 4,3%, în aceeaşi perioadă. Un alt subiect supus votului elveţienilor duminică, şi anume limitarea la 20% a construirii de locuinţe secundare în comune, este un subiect care vizează mai ales staţiunile destinate sporturilor de iarnă din Alpi, unde imobile enorme de apartamente de vacanţă cresc ca ciupercile după ploaie, spre nemulţumirea populaţiei locale.