Occidentalii, în frunte cu membrii G7, şi-au multiplicat presiunile asupra Rusiei, acuzată de Ucraina că a ales războiul, pentru a încerca să găsească o ieşire dintr-unul dintre cele ai grave conflicte avute cu Moscova de la căderea Zidului Berlinului.

Miniştrii europeni de Externe s-au întâlnit, ieri, la Bruxelles pentru cea de-a doua reuniune de urgenţă pe tema Ucrainei în zece zile. Ucraina s-a declarat, duminică, "în pragul catastrofei", ca urmare a "declaraţiei de război" a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul Crimeei, determinând occidentalii din G7 să facă front comun împotriva Moscovei. Condamnând "încălcarea clară" a suveranităţii Ucrainei de către Moscova, liderii a şapte ţări membre G8 au anunţat duminică suspendarea pregătirilor în vederea summitului grupului ce urma să aibă loc în iunie la Soci, în Rusia. Măsura va rămâne în vigoare "până ce mediul va redeveni favorabil unor discuţii semnificative la G8", potrivit unui comunicat al "liderilor G7", difuzat de Casa Albă. G7 reuneşte cele şapte cele mai industrializate ţări. La nivel de şefi şi de guvern, el a devenit G8 începând din 1998, odată cu participarea Rusiei la aceste summituri. Experţii apreciază că criza ucraineană reprezintă cea mai gravă criză dintre Occident şi Rusia de la destrămarea URSS în 1991.  "Repercusiunile asupra relaţiei dintre Rusia şi Occident vor fi profunde şi durabile, deşi mai grave decât după războiul ruso-georgian" din 2008, au apreciat analiştii Eugene Rumer şi Andrew Weiss de la fundaţion Carnegie. "Aceasta aminteşte de 1968, nu de 2008", subliniază ei, cu aluzie la reprimarea Primăverii de Praga de către URSS. Rusia a lansat, de asemenea, un război mediatic, mass-media publice din Rusia şi autorităţile făcând apel la unitate naţională împotriva "fasciştilor care au preluat puterea la Kiev".