Numărul deceselor cauzate de coronavirus a crescut sâmbătă la 813, în condițiile în care încă 89 de persoane au murit în provincia Hubei din China.

Între timp, cercetătorii chinezi au ajuns la concluzia că pangolinul, specie pe cale dispariţie, ar putea fi „veriga lipsă” dintre lilieci şi oameni. Străvechiul mamifer este considerat o delicatesă de către chinezi şi este o specie pe cale de dispariţie.

Dintre cele 813 victime, 811 s-au înregistrat în China continentală, una în Filipine și una în Hong Kong.

De asemenea, numărul cazurilor confirmate de infecție a crescut la 37.000, dintre care cel puțin 27.100 au fost înregistrate în provincia Hubei, de unde a pornit epidemia. Ziua de sâmbătă este cea în care s-au înregistrat cele mai multe decese cauzate de coronavirus de la declanșarea epidemiei, în ianuarie. În aceste condiții, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că va trimite în China o echipă pentru a investiga această epidemie.

Un nou spital improvizat a fost deschis în orașul Wuhan, aflat în provincia Hubei, pentru persoanele infectate cu noul tip de coronavirus. Capacitatea noului spital numit spitalul Leishenshan, este de 1.500 de paturi. Prima echipă medicală și-a început misiunea în weekend. Spitalul are în total 32 de secții și o sală pentru operații chirurgicale.

Cercetătorii chinezi care investigează originea animală a epidemiei de coronavirus din China au declarat că pangolinul, specie pe cale dispariţie, ar putea fi „veriga lipsă” dintre lilieci şi oameni.

O analiză genetică a arătat că tulpina virusului era identică în proporţie de 96% cu cea găsită la lilieci. Totuşi, potrivit spuselor lui Arnaud Fontanet, de la Institutul Pasteur din Franţa, boala nu a fost transmisă direct de la lilieci la oameni. „Credem că ar fi fost vorba de un alt animal, un intermediar”, susţine Fontanet.

Multe animale sunt capabile să transmită viruşi către alte specii, iar aproape toate tulpinile de coronavirus, contagioase pentru oameni, şi-au avut originea de la animale sălbatice. Fontanet consideră că intermediarul a fost „probabil un mamifer”, care aparţine familiei bursucilor.

După testarea a peste 1.000 de mostre colectate de la animale sălbatice, cercetătorii de la Universitatea de Agricultură South China au concluzionat că secvenţele genomice de viruşi găsite în pangolini erau identice în proporţie de 99% cu cele descoperite la persoanele infectate cu noul coronavirus.

 

Ce este pangolinul

„Inițial s-a crezut că ar proveni de la liliac, care nu prea e consumat (de oameni, n.red.) în China - deși și el ajunge prin ciorbă. Liliacul este însă consumat de șerpi, care sunt o delicatesă”, a declarat Adrian Bâlbă, biolog și directorul Complexului muzeal de științe ale naturii din Constanța.

„Ei bine, pangolinul este un animal traficat, care circulă dintr-o zonă în alta într-un mod neverificat, în așa numitele wet-market, adică piețe umede, de animale vii. Pe sub mână se mai vinde și pangolinul, o delicatesă. Bietul animal este pe cale de dispariție după 60 de milioane de ani de evoluție. Are o adaptare extraordinară a părului, cumva similar cu ariciul, are suvițe de păr transformate în solzi”, a completat Adrian Bâlbă.

Pangolinii (numiți și furnicari solzoși) este un ordin de mamifere placentare nocturne lipsite de dinți, cu corpul lung, acoperit cu solzi cornoși care se îmbină întocmai ca țiglele de pe acoperiș, botul alungit, coadă foarte lungă, limba lungă protractilă și foarte lipicioasă, cu ajutorul căreia adună furnicile și termitele. Sunt cunoscute 8 specii actuale grupate în 3-4 genuri (sau subgenuri) răspândite în sud-estul Asiei și în Africa tropicală. Unele specii sunt arboricole, altele terestre. Reproducerea are loc o singură dată pe an, femelele nasc câte un singur pui (rareori doi), pe care mama îl poartă cățărat pe spate sau agățat pe pântece sau la baza cozii. Denumirea de pangolin provine din cuvântul malaiezian panggoling care înseamnă încolăcire, deoarece pangolinii când se simt amenințați, se încolăcesc ca o minge sau emit o secreție odorantă. Pangolinii au devenit rari deoarece localnicii îi vânează pentru carne, iar solzii lor sunt utilizați la ornarea obiectelor de artizanat și prepararea unor medicamente tradiționale cu rol stimulator