România este într-un declin tot mai accentuat la capitolul educaţie, conform rezultatelor testelor PISA 2018. Scorul obţinut e în scădere faţă de anii 2012 şi 2015 la toate cele trei domenii examinate, citire, matematică, ştiinţe, procentul naţional de analfabetism funcţional fiind, în medie, de 44%.

Doar 59% dintre elevii români pot înțelege un text de mărime medie și doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau la științe. Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanță, potrivit raportului PISA, care clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova, conform unui comunicat al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Performanţele au fost măsurate pe șase niveluri, unde nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de tinerii aflați spre finalul învățământului obligatoriu. Procentul elevilor români care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare (analfabeţi funcţionali) este următorul, în 2018: citire/lectură 41%, matematică 47%, ştiinţe 44%.

La citire/ lectură, cam de Gâgă

Cum arată cifrele în privința elevilor români în ceea ce privește citirea/ lectura? 59,2% s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii. Ei pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot învăța pe baza lecturii). Doar aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6), ceea ce înseamnă că pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii.

În consecinţă, nivelul de analfabetism funcţional la testele de citire este în jur de 41%. Cu alte cuvinte, acesta este procentul de elevi care citesc un text, dar nu pot înţelege şi explica despre ce este vorba în textul respectiv.

La capitolul citire, media OECD de elevi care ating nivelul 5 sau 6 este de 9%, în timp ce în România este de 1%.

La matematică, 53,4% dintre elevii români s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că pot recunoaște și interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de exemplu, compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede). În medie, în țările membre OECD, ponderea elevilor aflați la nivelul 2 sau la un nivel superior al competențelor matematice a fost de 76%. Aproximativ 3% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la matematică, ceea ce înseamnă că aceștia pot modela situații matematice complexe, pot selecta, compara și aprecia strategii adecvate de rezolvare a unor probleme.

Tragic este că un procent de 47% din elevi nu ating nivelul 2 de dificultate, ceea ce înseamnă că nu sunt capabili să înţeleagă matematic o situaţie simplă!

La științe, aproximativ 56% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc explicația corectă a unui fenomen științific familiar și pot utiliza cunoștințele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o anumită concluzie. Trist este deci că 44% dintre elevi nu pot oferi explicaţii posibile în situaţii familiare şi nu pot formula concluzii simple în acest domeniu!

Doar aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la științe, ceea ce înseamnă că pot aplica în mod autonom și creativ cunoștințele lor din domeniul științelor într-o varietate de situații, inclusiv în situații nefamiliare.

Profesori teoretic pregătiţi

În România, elevii din familii cu statut socio-economic bun au obținut, la citire/lectură, cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic scăzut, potrivit rarpotului PISA, diferența fiind mult mai mare decât cea înregistrată la testarea din 2009 (86 de puncte). Statutul socio-economic a fost strâns corelat și cu performanțele la matematică și științe.

Raportul mai arată că elevii români din medii dezavantajate au aspirații școlare mai reduse, chiar și cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate se gândește că nu va absolvi învățământul terțiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii socio-economice avantajate.

Datele de cercetare arată disparități semnificative ale rezultatelor între școli. Există, astfel, tendința de grupare pe școli a elevilor cu rezultate bune.

„Un elev dintr-o familie cu statut socioeconomic dezavantajat are doar 13% șanse să fie înscris într-o școală plasată între primele 25% după performanță (media OECD fiind de 17%). În România, 49,4% dintre profesorii care predau la școlile participante la evaluarea PISA au urmat cursuri de master, acest procent fiind mai mare decât media țărilor participante la testare, respectiv 43,9%. Cu toate acestea, datele arată o corelație slabă între rezultatele elevilor și nivelul de studii al profesorilor. Atitudinea profesorilor față de predare, entuziasmul manifestat în activitatea didactică influențează însă rezultatele elevilor. În majoritatea țărilor, inclusiv în România, elevii care au apreciat că profesorul lor predă cu interes și cu pasiune au obținut rezultate mai bune”, se mai arată în Raportul citat.

În toate țările și economiile participante la PISA 2018, fetele au rezultate mai bune la citire/lectură decât băieții. În ceea ce privește matematica și științele, rezultatele elevilor români arată performanțe asemănătoare între fete și băieți.

China domină lumea

Raportul internațional PISA publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) - „What students know and can do” prezintă rezultatele evaluării din cele 79 de țări participante. Pe primele locuri la domeniul citire/lectură (domeniu principal de testare la PISA 2018) se situează Beijing-Shanghai-Jiangsu-Zhejiang (China), Singapore, Macao (China), Hong-Kong (China), Estonia, Finlanda, Canada și Irlanda. La nivelul Uniunii Europene, pe primele locuri se clasează Estonia, Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia. România este pe locul 47.

PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu. Evaluarea PISA pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.