A fost stabilit primul diagnostic al alunecării de teren de la Dealul Ciuperca. Principalul vinovat este considerat proiectantul (Poliart Oradea), dar o parte din vină îi este atribuită şi executantului (Abed Nego). Realizarea investiţiei pe un „amplasament apreciat istoric ca instabil” indică însă şi o culpă a municipalităţii, care nu şi-a luat toate măsurile de siguranţă pentru a-şi securiza investiţia. Consolidarea de urgenţă costă bugetul local 150.000 de euro!

 

Primarul Ilie Bolojan a anunţat că în maximum două săptămâni vor începe lucrările de consolidare a versantului propuse de experţii timişoreni, iar în primăvară vor demara lucrările de aducere a grădinii publice la starea iniţială, de dinainte de alunecările de teren.

Experiza tehnică întocmită de Marin Marin şi Petru Pantea, profesori universitari la Universitatea Tehnică din Timişoara, a fost predată la sfârşitul lunii ianuarie, iar concluziile au fost prezentate ieri, într-o conferinţă de presă, de primarul Ilie Bolojan. Astfel, în raportul de expertiză sunt menţionate şase cauze ale alunecării versantului. Experţii au menţionat faptul că Dealul Ciuperca este un „amplasament apreciat istoric ca instabil”, cu potenţial mare de alunecare. O altă cauză o reprezintă condiţiile geologice locale - dealul are două straturi pricipale de teren, unul solid de argilă cenușie și celălalt de aproximativ 3,5 m grosime de nisipuri moi, care sunt predispuse la infiltrații de apă,   și între cele două straturi există posibilitatea alunecării de teren. În plus, se arată în raport, au intervenit şi condiţiile hidrologice - precipitaţii abundente căzute pe parcursul lunii octombrie 2016. Primarul Ilie Bolojan a menţionat că o parte din apă s-a infiltrat în sol, mărind greutatea terenului. De asemenea, experţii au remarcat neconformităţi în proiectare şi execuţie. „Principala neconformitate este că proiectantul a acceptat să întocmească documentaţia fără să existe un studiu de specialitate care să confirme stabilitatea versantului. Adică s-au proiectat utilitățile şi s-a amenajat versantul fără să existe certitudinea că terenul este stabil”, a menţionat Bolojan.

„Pantele proiectate nu sunt în concordanţă cu natura terenului de fundare”, se menţionează în raport. De asemenea, experţii au remarcta faptul că „nu s-a cerut efectuarea unui studiu geotehnic suplimentar, respectiv un studiu de stabilitate, eventual un studiu de detaliu de execuţie, mai ales pentru clădirea proiectată, aşa cum s-a precizat expres în studiile de risc natural”. Legat de clădire, în raport se precizează că „fundaţiile izolate ale terasei clădirii de alimentaţie publică şi a punctului de belvedere nr. 3 sunt proiectate fără legături între ele, fără a se ţine seama de amplasamentul în pantă, pe un versant susceptibil de alunecare, fundate pe un teren cu umflări şi contracţii mari”. Totodată, partea de drenaj a fost superficial rezolvată în cadrul proiectului, fapt ce a dus la acumularea de apă în stratul de fundare, iar gabioanele nu au filtru invers corespunzător. Baza gabioanelor este sub nivelul terenului, astfel că apa infiltrată se acumulează la baza acestora, facilitând infiltrarea acesteia în terenul friabil. În plus, a fost defrişată o zonă extinsă cu arbuşti, arbori şi vegetaţie naturală (au fost tăiaţi 78 de arbori), în condiţiile în care prezenţa vegetaţiei „constituia un factor de stabilitate, de fixare a solului”. O altă neconformitate a fost legată de realizarea umpluturilor în zona de amonte a dealului, în jurul punctelor de belvedere, prin aport de material. „Defrişarea zonei vegetale, refacerea artificială a pantelor naturale cu material de umplutură fără luarea măsurilor minime de asigurare a stabilităţii stratului acoperitor sau a materialului de aport s-au constituit în factori suplimentari de risc, a căror finalitate putea fi prevăzută la proiectare. Chiar replantarea unor suprafeţe a versantului cu arbori, arbuşti etc (deşi pe amplasament această replantare este tardivă) ridică problema stabilităţii iniţiale, până la dezvoltarea arborilor respectivi”, se menţionează în raport. Au mai fost remarcate neconformităţi la întocmirea studiilor geotehnice şi lipsa unei verificări a versantului la stabilitatea generală.

 

Măsurile urgente

În aceste condiţii, cei doi experţi au prezentat măsurile urgente pe care municipalitatea trebuie să le ia pentru consolidarea clădirii şi stabilizarea versantului. Astfel, se impune consolidarea de urgenţă a punctului alimentar şi de informare turistică, drenarea apelor de pe amplasament şi stabilizarea versantului. Fundațiile terasei au cotă de fundare diferită, care cu toate că sunt independente nu sunt legate de fundația clădirii și chiar dacă sunt forate în solul tare, ar exista riscul ca și aceste fundații să fie şubrezite. „Experții recomandă ca rigidizarea fundațiilor să se realizeze cu grinzi de legătură sub forma grinzilor de echilibrare din beton armat, care să se lege de cele 5 fundații care actualmente sunt izolate și să le lege de fundația care este stabilă și încastrată în deal. Astfel, în ipoteza că alunecările ar continua, nu ar fi afectată partea de terasă a clădirii”, a precizat primarul Ilie Bolojan. Pentru drenarea apelor de amplasament sunt propuse două lucrări: drenarea apelor din subteran prin realizarea a trei drenuri de-alungul dealului (trei șanțuri de adâncime, cu o lățime de aprox. 1 metru, astfel încât fundul șanțului să fie la limita dintre terenul stabil și terenul care alunecă), respectiv drenarea de suprafață. În ceea ce priveşte stabilizarea versantului, în partea de jos a zonei unde au fost alunecările masive se propune forarea unor piloți care să constituie o zonă de sprijin. Este vorba despre două rânduri de piloți de o lungime de aproximativ 80 metri, care ar fi legați la partea superioară printr-un radier din beton armat în așa fel încât să constituie o bază pe care să se monteze gabioanele de susținere a acestei zone. „Odată cu realizarea acestor măsuri în regim de urgență, s-ar trece la ultima fază - proiectarea readucerii lucrărilor la starea inițială și o nouă expertiză care să certifice dacă mai trebuie făcute anumite lucrări suplimentare, eventual un rând de piloți sau lucrări de rezolvare a scurgerii apelor”,  a adăugat primarul Bolojan. Potrivit acestuia, municipalitatea a încheiat un contract pentru realizarea unui nou proiect tehnic, care ar trebui să fie gata până la sfârşitul aceste săptămâni. De asemenea, vor fi purtate negocieri pentru realizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de consolidare. Acestea ar urma să înceapă în maximum două săptămâni. După realizarea acestor lucrări, estimate să se încheie în maximum două luni, se va face o nouă expertiză, iar în primăvară vor începe lucrările de aducere a Dealului Ciuperca la starea din toamnă. Lucrările de consolidare sunt estimate la aproximativ 150.000 euro şi vor fi plătite de municipalitate. În ceea ce priveşte lucrările de aducere a grădinii publice la starea iniţială, Ilie Bolojan a declarat că „trebuie găsită o formulă de acoperire”. „Bănuiesc că va fi o dispută juridică. Ne vom îndrepta împotriva proiectanţilor în principal, dar precum s-a văzut, apare şi o responsabilitate la executant”, a afirmat Bolojan.